Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   1703.04
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   HD-I-s-B-03154
Nume   Castrul de marş de epocă romană de la Cugir - Comărnicel I
Județ   Alba
Unitate administrativă   Oraş Cugir
Localitate   Cugir
Punct   Comărnicel I
Punct alte denumiri   La Fântână la Gruişor
Reper   Castrul se găseşte la cca. 20 km în linie dreaptă spre sud-est de Dealul Grădiştii; pe coama lată a Comărnicelului.
Reper hidrografic - nume   Pârâul Popii
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   munte
Utilizare teren   păşune
Categorie   locuire
Tip   aşezare militară
Descriere   Ceea ce este cunoscut convenţional sub numele de Comărnicel I apare ca o fortificaţie dublă, amplasată chiar pe vârful dealului eponim (1893 m alt.), făcându-l cel mai puternic şi mai avantajos dintre cele trei.
Observații   Fortificaţia se întinde pe suprafaţa unităţilor administrative Orăştioara de Sus (cod RAN 90397.37), Cugir şi Petroşani. Castrul temporar de la Comărnicel I este una dintre cele trei fortificaţii romane construite pe Dealul Comărnicel ca avanposturi în timpul celor două războaie dacice din secolul al II-lea.
Stare de conservare   bună / 13.03.2023
Riscuri antropice   Afectare parţială: 2 / 13.03.2023
Regim de proprietate   privat
Data ultimei modificări a fişei   13.03.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Castru  epoca romană (începutul secolului al II-lea -. Chr.)    

A avut, de fapt, două faze distincte de construcţie: în prima sa fază, cunoscută sub numele de Comărnicel I/A, măsura 4,5 ha în interiorul meterezelor, în timp ce în a doua fază, Comărnicel I/B, era ceva mai mare, cu 6,1 ha.
În prima fază, trei dintre porţi au fost întărite cu tituli, apărări de pământ în faţă, în timp ce în a doua fază, când castrul a fost mărit, toate porţile sunt întărite cu clavicule (structuri de pământ menite să împiedice accesul uşor din exterior) , şi astfel cele trei porţi încă folosite din prima fază sunt acum dublu protejate. Cele două porţi de sud-est, una din prima fază şi una din a doua, s-ar fi putut folosi ambele în acelaşi timp după extinderea castrului, deoarece nicio urmă care ar putea atesta demolarea laturii primei fază nu ar fi putut fi observat. Ambele construcţii au fost prevăzute cu şanţuri defensive. Comărnicel I, cu expansiunea sa clar vizibilă, ar fi putut fi folosit cu uşurinţă în ambele războaie şi extins pentru a găzdui mai mulţi soldaţi atunci când era cerută o garnizoană mai mare.
Faptul că niciun element defensiv nu pare să fi fost considerat de prisos şi demolat la extinderea castrului lasă o fortificaţie foarte complexă, care a avut un rol defensiv clar, în ciuda apropierii de capitala dacică, ceea ce ar putea indica mai mult un scop ofensiv.

HD-I-m-B-03154.01 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. evaluare de teren 2011

LiDAR

Universitatea din Exeter OLTEAN Ioana
Universitatea din Glasgow HANSOL William
2. evaluare de teren 1978-1979

Fotografii aeriane

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti ȘTEFAN Alexandru Simion
3. sondaj 1956

Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca DAICOVICIU Constantin

Bibliografie
1. Proiect "Limes. Frontierele Imperiului Roman în România", 2023 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
2. Glodariu, Ioan, ltinerarii posibile ale cavaleriei maure în războaiele dacice, ln memoriam Constantin Daicoviciu, Dacia, Cluj-Napoca, 1974, 1703.04 [Publicaţie]
3. Ferenczi, István, Observaţii tipologice şi comparative cu privire la castrele de marş romane situate în zona cetăţilor dacice din Munţii Şurianului, Sargetia. Acta Musei Devensis, XVI-XVII, Tipografia Hunedoara, Deva, 1982-1983, 179-200, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=76085-observatii-tipologice-si-comparative-cu-privire-la-castrele-de-mars-romane-situate-in-zona-cetatilor-dacice-din-muntii-surianului--sargetia-acta-musei-devensis--xvi-xvii-1982-1983 [Publicaţie]
4. Marcu, Felix; Szabó, M., New Data on the Roman Temporary Camps in Şureanu Mountains, Acta Musei Napcensis, 57, 1, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, 2020, 63–88 [Publicaţie]
5. Institutul Național al Patrimoiului, Lista monumentelor istorice 2015, Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 113 bis/15.02.2016, București, 2016, 1553-1554, https://patrimoniu.ro/images/lmi-2015/LMI-hd.pdf [Publicaţie]
6. Oltean, Ioana; Hanson, William S., Conquest strategy and political discourse: new evidence for the conquest of Dacia from LiDAR analysis at Sarmizegetusa Regia, Journal of Roman Archaeology, 30, 1, Cambridge University Press, 2017, 434, https://www.researchgate.net/publication/321079332_Conquest_strategy_and_political_discourse_New_evidence_for_the_conquest_of_Dacia_from_LiDAR_analysis_at_Sarmizegetusa_Regia [Publicaţie]
7. Micle, Dorin; Hegyi, Alexandru; Floca, Cristian, Urme peste timp: topografierea castrelor romane de marș din Munții Șureanu, Arheovest, IV, JATEPress Kiadó, Szeged, 2016, 715-742 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll