Site Information
Location   Display on the map of Romania *
RAN Code   104154.01
LMI Code (List of Historic Monuments) History Monuments List of 2010   GR-II-m-B-14984
Name   Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” de la Mihăileşti
County   Giurgiu
Commune   Oraş Mihăileşti
City/Town/Village   Drăgănescu
Address   Strada Abatorului nr. 26
Landmark   Biserica se află în partea de sud a localităţii, pe malul nordic al lacului Mihăileşti, pe strada Abatorului nr. 26.
Hydrographic landmark - name   Lacul Mihăileşti
Hydrographic landmark - type   lac
Geomorphology   câmpie
Land utility   locuire
Site Class   structură de cult; descoperire funerară
Site Type   edificiu religios; necropolă
Description   Pisania bisericii atestă faptul că biserica de zid a fost construită în anul 1870 de către Petre Dănescu şi Ion Dumitrescu, biserica veche de lemn fiind luată de apele Argeşului, cu cimitir cu tot, la o revărsare din anul 1866. Suferă modificări în anul 1953 când temelia a fost subzidită iar zidul exterior este înălţat, fiind construită bolta din pronaos şi acoperişul cu cele trei turle.
Last record update   23.10.2024
 
Finds
Class/ Type Period (Date) Culture/ Cultural phase Documentary attestation Description/ Notes LMI Code
biserică  Epoca modernă (secolul al XIX-lea) neprecizată 1870 

Biserica „Sfântul Nicolae” din Drăgănescu este o biserică de cărămidă, cu acoperiş de tablă, având pridvor, pronaos, naos şi altar. Pridvorul acesteia este susţinut de şaşe coloane din piatră.

 
necropola  Epoca modernă neprecizată      
 
Research
  Type Year Observations Institution Name Forename
1. cercetare preventivă 2007

Au fost săpate două secţiuni, după cum urmează: S1, trasată în prelungirea axului altarului, cu dimensiunile de 2 x 5 m, şi S2, trasată în prelungirea axului absidelor, la S de biserică, cu dimensiunile de 1 x 3 m. În S1 stratigrafia, înregistrată pe profilul de sud, a fost următoare: - între 0 şi -0,10 m strat vegetal; - între 0,10-0,20 m un strat de dărâmături, alcătuit din fragmente de cărămizi şi resturi de mortar; - 0,20-0,26 m un strat de pământ galben deschis; - 0,26-0,96 m un strat de pământ galben închis la limita inferioară a căruia a fost atins pământul viu; În urma săpăturii a putut fi stabilit faptul că fundaţia acestei biserici nu a fost construită pe sistemul şanţului umplut cu mortar şi bolovani de râu şi continuată mai sus de zidul din cărămizi. De la nivelul de construcţie, identificat între -0,10-0,20 m, fundaţia se adânceşte cu 0,70 m, respectiv cu 11 rânduri de cărămizi. Acest sistem precar de fundare a pereţilor bisericii este probabil cauza apariţiei numeroaselor fisuri din bolta acesteia. În S2 a putut fi observată aproximativ aceeaşi situaţie stratigrafică. Singura excepţie o constituie faptul că ultimele trei rânduri de cărămidă, cele inferioare, sunt uşor ieşite în afara paramentului. Nu a fost observat în profilul secţiunii nici un şanţ ulterior etapei iniţiale de construcţie astfel încăt această situaţie să fie considerată ca probând amintita în pisanie subzidire din timpul preotului Savian Bunescu. În S1 la 2,10 m de peretele bisericii a fost descoperit, la ad. de -0,25 m, bolta de cărămizi a unui mormânt (M1). Între cărămizile aşezate în sistemul asemănător unei bolţi era lăsat un loc liber, de cca. 0,36 m L şi 0,25 m l, pentru amplasarea soclului ce urma să stabilizeze crucea. Trebuie amintit că aproximativ în acel loc, ieşind chiar uşor la suprafaţă, au fost descoperite două fragmente masive ale unui astfel de soclu, ale căror dimensiuni corespundeau spaţiului lăsat liber la capătul M1. Bolta de la capătul mormântului se înălţa cu cca. 0,20-0,25 m faţă de nivelul restului construcţiei, aflat la o ad. de cca. -0,45 m faţă de nivelul solului. Fundul mormântului, aşa cum s-a observat cel mai bine în profilul intermediar, se adâncea până la -1,20 m faţă de nivelul solului. Lungimea totală a M1 este de 2,21 m, iar lăţimea sa merge de la 1 m, măsurată la baza capătului de V, la 1,20 m, măsurată la nivelul bolţii, tot la capătul de V. Adâncimea mormântului în interior era de cca. -0,80 m. Între stratul de dărâmături şi nivelul construcţiei mormântului a fost descoperită o ceaşcă de lut ars, lucrată la roată, smălţuită şi pictată cu buline verzi. Sistemul de construcţie al mormântului a putut fi studiat atât prin surprinderea sa în planul săpăturii cât şi în profilul de S al secţiunii dar şi în profilul intermediar, orientat N-S, amplasat la 2,10 m de zidul bisericii. În interiorul mormântului M1 , aproape de fundul său, la cca. 10 cm de acesta, a fost descoperită o bucată de lemn cu o L de cca. 0,70 m, acoperită pe alocuri cu bucaţi putrezite de pânză. Pe fundul mormântului, aproape pe întreaga sa suprafaţă au fost descoperite mari fragmente de lemn, pe care le considerăm ca făcând parte din coşciugul celui decedat. Scheletul acestuia nu a fost însă descoperit. Singurele resturi osteologice au fost câteva falange. Mormântul prezenta unele deranjamente, uşor observabile în profilul de S al secţiunii. Toate aceste lucruri ne fac să luam în considerare posibilitatea unei exumări a celui decedat, la o dată neprecizată. Cu excepţia unei cantităţi impresionante de cuie şi piroane din fier, în greutate totală de cca. 1,6 kg, provenite mai curând de la cofrajul de lemn al construcţiei decât de la coşciugul celui decedat, nu au fost descoperite alte obiecte în mormântul M1. În profilul intermediar amintit mai devreme a fost observată groapa unui alt mormânt (M2), amenajat în groapă simplă, aflat la o distanţă de cca. 0,30 m N de M1, probabil mai vechi decât acesta. Din acest mormânt a fost recoltat un pieptene din os. Nu există indicii cronologice clare pentru încadrarea exactă a celor două morminte. Crucile acestora lipsesc iar în interior nu au fost descoperite obiecte cu relevanţă cronologică. Din punct de vedere stratigrafic M1 este suprapus de nivelul de dărâmătură aflat sub trotuarul care actualmente înconjoară biserica. Pe de altă parte tipul de cărămidă folosit la construcţia mormântului M1 este acelaşi uzitat şi la construcţia fundaţiei bisericii. M1 nu a fost demontat întrucât Parohia Drăgănescu şi-a manifestat dorinţa conservării sale şi a unei eventuale restaurări.

Muzeul Judeţean "Teohari Antonescu" Giurgiu - Giurgiu TĂNĂSESCU Bogdan

Bibliography
1. Tănăsescu, Bogdan, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2008, https://cronica.cimec.ro/detail.asp?k=3881 [Publicaţie] (site record source)
 
 
Scroll