Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
156339.01 |
|
Nume
|
|
Situl arheologic de la Dragşina - Fortificaţia medievală/ Sighed |
|
Județ
|
|
Timiş |
|
Unitate administrativă
|
|
Chevereşu Mare |
|
Localitate
|
|
Dragşina |
|
Punct
|
|
Fortificaţia medievală/ Sighed |
|
Punct alte denumiri
|
|
Obiectiv 1 |
|
Reper
|
|
Situl se află la 2,2 km vest de biserica ortodoxă din Dragşina, pe versantul stâng al râului Timiş, la confluenţa acestuia cu pârâul Şurgani. Este amplasat pe suprafaţa unei terase fluviale înălţată cu circa 1,5 m faţă de albia Timişului şi mărginit spre est de o serie de albii fosile datorate celor două cursuri de apă. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Timiş; Şurgani |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
râu; pârâu |
|
Forma de relief
|
|
câmpie |
|
Utilizare teren
|
|
păşune; agricultură |
|
Categorie
|
|
locuire |
|
Tip
|
|
aşezare civilă; sistem defensiv |
|
Descriere
|
|
Cetatea de pământ de la Dragşina este amintită şi în cadrul monografiei comitatului Timiş din 1912, acolo unde ea este atribuită avarilor, pentru ca la 1917 Societatea Muzeului de Istorie şi Arheologie din Timişoara să introducă cetatea preistorică de pământ de la Dragşina în lista celor mai notabile monumente istorice din judeţul Timiş. Cu toate că istoricii de la finele secolului XIX conferă fortificaţiei de la Dragşina o importanţă aparte între descoperirile din plan judeţean şi regional, după primul război mondial, asupra cetăţii de aici se aşterne uitarea. Timp de aproape un secol, cercetarea nu şi-a mai aplecat atenţia asupra fortificaţiei de la Dragşina.
Cercetările din primăvara anului 2019 au dus la descoperirea în teren a unei fortificaţii de pământ aparent circulare, înconjurate de cel puţin un şanţ adânc, greu de documentat din pricina vegertaţiei. Sondarea terenului în două puncte (microsondaje de 40x40 cm şi adânci de 35-45 cm), pentru confirmarea prezenţei antropice şi pentru încadrarea cronologică, au descoperit prezenţa unor materiale medieval clasice (secolele XIV-XV) şi a unor urme de vitrifiare puternice. Coroborarea datelor a permis asocierea fortificaţiei medievale de pământ de la Dragşina cu importantul domeniu nobiliar Cseri.
Cercetările de suprafaţă au identificat în perimetrul fortificaţiei medievale sporadice fragmente ceramice, provenite din cadrul microsondajelor efectuate, în timp ce verificările de suprafaţă din cadrul aşezării (la N şi E şi SE de fortificaţie) au descoperit cantităţi însemnate de artefacte ceramice medievale. Artefactele preistorice se conturează în partea estică a sitului definit, în timp ce materialele perioadei sec. II-V p. Chr. se regăsesc în partea de SE a sitului. Materialele recoltate în cadrul verificărilor din 2008, de către echipa UVT, (încadrate preistoriei, Perioadei sec. II-IV d.Hr. şi evului mediu clasic) se află în depozitele instituţiei. |
|
Observații
|
|
În anul 2008, o echipă a Universităţii de Vest din Timişoara, coordonată de către Dorel Micle şi Liviu Măruia, a încearcat identificarea în teren a fortificaţiei de la Dragşina, ocazie cu care a fost descoperită aşezarea medievală de la vest de aceasta, alături de o aşezare preistorică şi postromană. Ei au marcat o poziţie a fortificaţiei în desişul de arbuşti dintre dig şi râul Timiş, informaţii încadrate ulterior în Repertoriul Arheologic Naţional sub forma a 3 poziţii şi coduri distincte (coduri: 156339.01, 156339.04, 156339.05). De asemenea, în RAN mai exista un cod 156339.03 pentru Cetatea medievală de la Dragşina menţionată de Sabin Luca.
Informaţii mai noi centralizate în Studiul de fundamentare pentru PUG din 2023 au clarificat situaţia din teren. Astfel, acest cod RAN rămâne singurul pentru a desemna situl format din fortificaţia medievală şi aşezarea pluristratificată din zonă. |
|
Stare de conservare
|
|
medie / 26.03.2024 |
|
Riscuri antropice
|
|
Agricultură intensivă: 3 / 26.03.2024 |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
26.03.2024
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
|
fortificaţie de pământ
|
Epoca medievală timpurie
(secolele XIV-XVI)
|
|
|
|
|
|
aşezare civilă
|
Epoca medievală timpurie
(secolele XIV-XVI)
|
|
|
|
|
|
aşezare civilă
|
Preistorie
|
|
|
|
|
|
aşezare civilă
|
Postromană
(secolele II-IV p. Chr.)
|
|
|
|
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
evaluare de teren
|
2019
|
|
Academia Română - Filiala Timișoara
|
FLOCA
|
Cristian
|
|
Universitatea de Vest din Timișoara
|
FORȚIU
|
Sorin
|
|
HEGYI
|
Alexandru
|
|
2.
|
periegheză
|
2008
|
|
Universitatea de Vest din Timișoara
|
MICLE
|
Dorel
|
|
STAVILĂ
|
Andrei
|
|
MĂRUIA
|
Liviu
|
|
BOLCU
|
Lavinia
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Micle, Dorel, 2009 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
|
|
2.
Micle, Dorel; Măruia, Liviu; Bolcu, Lavinia; Stavilă, Andrei, 2008 [Fişă de sit]
|
|
3.
Luca, Sabin Adrian, Descoperiri arheologice din Banatul Românesc, 2006, 95 [Publicaţie]
|
|
4.
Floca, Cristian, Studiu de fundamentare privind identificarea și delimitarea zonelor cu patrimoniu arheologic, precum și a zonelor de protecție din cadrul perimetrelor încadrate planului urbanistic general al comunei Chevereșu Mare, județul Timiș, 2023 [Studiu istoric]
|
| |
|
|
|
