Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
Cod RAN
|
|
109782.06 |
Nume
|
|
Castrul roman de pământ de la Schela Cladovei |
Județ
|
|
Mehedinţi |
Unitate administrativă
|
|
Municipiul Drobeta-Turnu Severin |
Localitate
|
|
Drobeta-Turnu Severin |
Reper
|
|
Situl arheologic se află în partea de vest a oraşului Drobeta Turnu-Severin, în incinta şantierului naval, pe a doua terasă a Dunării, între malul fluviului şi calea ferată, la est de localitatea Schela Cladovei, în zona fostului Obor al Vitelor. |
Reper hidrografic - nume
|
|
Dunărea |
Reper hidrografic - tip
|
|
fluviu |
Forma de relief
|
|
terasă |
Utilizare teren
|
|
locuire; activităţi industriale |
Categorie
|
|
locuire |
Tip
|
|
aşezare militară |
Descriere
|
|
Fortificaţie romană de pământ aflat la vest de podul lui Traian şi de castrul de piatră de la Drobeta. A fost construit cel mai probabil odată cu declanşarea ostilităţilor împotriva dacilor, în timpul primului război daco-roman. Pentru concentrarea trupelor, romanii au fost nevoiţi să construiască o mare fortificaţie de pământ, pentru punerea la adăpost a trupelor cât şi pentru adăpostirea maşinilor de război şi a instalaţiilor necesare construirii podului peste Dunăre. Fortificaţia era vizibilă la finele secolului al XVII-lea, fiind identificată de Luigii Marsigli, cel care realizează şi primul plan al acestui castru, denumit Castramentation. Un alt plan al fortificaţiei a fost realizat de Pamfil Polonic, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Planul lui Polonic a servit recent unei operaţiuni de georeferenţiere pentru o localizare exactă a fortificaţiei, iar rezultatele obţinute confirmă amplasarea acestu castru între Schela Cladovei şi Drobeta Turnu Severin, în curtea actualui Şantier naval. |
Observații
|
|
Iniţial acest cod a fost greşit asociat castrului roman Drobeta, parte componentă a sitului arheologic de la Drobeta Turnu Severin - Independenţei nr. 2 (cod RAN 109782.02). |
Descoperitor
|
|
Luigi Marsigli |
Data descoperirii
|
|
1689 |
Suprafața sitului
|
|
cca 37 ha |
Stare de conservare
|
|
grav afectat / 01.02.2023 |
Riscuri naturale
|
|
Cutremur: 1 / 01.02.2023; Inundaţii: 1 / 01.02.2023; Ploi acide: 1 / 01.02.2023; Foc natural: 1 / 01.02.2023; Incendii: 1 / 01.02.2023; Animale: 1 / 01.02.2023; Tornade: 1 / 01.02.2023; Exces de apă în sol: 1 / 01.02.2023; Exces de salinitate în sol: 1 / 01.02.2023; Exces de aciditate în sol: 1 / 01.02.2023 |
Riscuri antropice
|
|
Demolare: 5 / 01.02.2023; Afectare parţială: 5 / 01.02.2023; Vandalism: 2 / 01.02.2023; Furturi: 1 / 01.02.2023; Incendii provocate: 1 / 01.02.2023 |
Regim de proprietate
|
|
privată |
Proprietar
|
|
S.C. Severnav S.A. |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
01.02.2023
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
castru de pământ
|
Epoca romană timpurie
(secolul al II-lea p. Chr.)
|
romană
|
102 - 106
|
Fortificaţia avea o formă dreptunghiulară, cu lungimea de 650 m şi lăţimea 576 m, fiind înconjurată de un val de pământ, înalt de 1 - 2 m şi lat de 10 - 15 metri. Şanţul de apărare nu era foarte adânc, dar se putea distinge pe toată lungimea sa. Această fortificaţie, aşa cum rezultă din desenul lui Marsgli, avea cinci porţi: o poartă pe latura de nord, una pe latura de vest, una pe latura de est şi două pe latura de sud. Acestea din urmă nu sunt aşezate pe mijlocul laturii, ci fiecare în prima treime, începând de la cele două colţuri. Cele două porţi dinspre Dunăre serveau la intrarea trupelor ce veneau din dreapta fluviului. În interiorul castrului au fost observate şi resturi de zidărie romană şi un apeduct subteran ce ducea într-o cisternă, din care s-a păstrat până prin 1880 o boltă din cărămizi.
|
|
aeşzare civilă
|
Epoca romană timpurie
(secolele II-IV p. Chr.)
|
romană
|
|
Mişu Davidescu afirmă că în jurul castrului există o aşezare civilă marcată prin cioburi şi cărămizi.
|
|
|
|
Cercetare
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
1.
|
evaluare de teren
|
2020
|
|
Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta-Turnu Severin
|
NEAGOE
|
Marin Iulian
|
NEAGOE
|
Oana Minodora
|
MANEA
|
Cristian Dumitru
|
DINULESCU
|
Paul Grigore
|
|
Bibliografie
|
1.
Neagoe, Marin Iulian et all, Studiu istoric general. Studiu arheologic, Actualizare documentație pentru Planul Urbanisitic General al Municipiului Drobeta Turnu-Severin, județul Mehedinți, Drobeta Turnu-Severin, 2021, 40, 130 - 136 [Studiu istoric] (sursa fişei de sit)
|
2.
Condurățeanu, Bogdan, Roman fortresses and sites along lower Danube: reconsidering a nineteenth century source in the light of modern cartography and reconsidering a nineteenth century source in the light of modern cartography and satellite imagery, Romans in the Middle and Lower Danube Valley, 1st century BC - 5th century AD, BAR International Series, Oxford, 2017, 61 - 82, https://www.researchgate.net/publication/323258581_ROMAN_FORTRESSES_AND_SITES_ALONG_THE_LOWER_DANUBE_RECONSIDERING_A_NINETEENTH_CENTURY_SOURCE_IN_THE_LIGHT_OF_MODERN_CARTOGRAPHY_AND_SATELLITE_IMAGERY#pf11 [Publicaţie]
|
3.
Davidescu, Mișu, Drobeta în secolele I - VII e.n, Scrisul românesc, Craiova, 1980, 69 -70 [Publicaţie]
|
4.
Tudor, Dumitru, Oltenia romană, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1968, 182 - 184, 306, https://biblioteca-digitala.ro/?pub=2132-oltenia-romana-editia-a-iii-a-revizuita-si-adaugita [Publicaţie]
|
|
|
|
Fotografii sit
|