Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
Cod RAN
|
|
60464.02 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
CT-I-s-A-02561 |
Nume
|
|
Situl arheologic subacvatic Platforma continentală a litoralului românesc al Mării Negre - Epava de la Eforie Sud |
Județ
|
|
Constanţa |
Unitate administrativă
|
|
Oraş Eforie |
Localitate
|
|
Eforie Sud |
Punct
|
|
Epava de la Eforie Sud |
Punct alte denumiri
|
|
Epava de la digul Teu |
Reper
|
|
Epava a fost localizată pe fundul mării la o distanţă de circa 7 m faţă de linia actuală a ţărmului, la o adâncime de cca. 3,5 m. |
Reper hidrografic - nume
|
|
Marea Neagră |
Reper hidrografic - tip
|
|
mare |
Categorie
|
|
descoperire subacvatică |
Tip
|
|
epavă |
Descriere
|
|
În urma realizării înnisipării plajei terestre şi submerse conform proiectului Protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în zona Eforie, epava a ajuns să fie pe plaja actuală, acoperită de nisip, în jurul ei fiind delimitat un perimetru cu latura de 50 m. În vederea asigurării lucrărilor de cercetare arheologică în condiţii de siguranţă, după aducerea plajei la profilul final, în jurul epavei s-a montat în perimetrul astfel delimitat o incintă temporară din palplanşe, s-a excavat nisipul până la o cotă de siguranţă de +1 m faţă de nivelul la care se afla epava cu un excavator dotat cu sistem RTK. |
Data descoperirii
|
|
2009 |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
28.01.2025
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
epavă subacvatică
|
Epoca modernă
(sec. XIX)
|
|
|
Chila (elementul principal de rezistenţă a unei nave, dispus pe axa longitudinală a fundului navei) era formată dintr-o grindă cu secţiune trapezoidală, cu dimensiunile păstrate de cca 20 x 20 cm. Chila este întărită la partea superioară de un dulap de lemn lat de cca. 20 cm şi gros de cca. 3 cm. La partea inferioară a chilei s-a putut observa o întărire cu tablă de cupru care-i sporea rezistenţa. Peste chilă sunt montate varangele prinse cu piroane teşite. Pe partea inferioară a varangelor sunt prinse cu piroane, mai ales ascuţite, scândurile bordajului. Pe acestea din urmă au fost bătute cu ţinte tăbliile metalice ce acopereau carena spre a o feri de acţiunea viermilor de lemn. Varangele (grinzi transversale care intră în componenţa scheletului unei nave pentru consolidarea acesteia) erau prinse de chilă cu buloane şi plăci metalice păstrate într-o formă neregulată, cele mai mari fiind de 28 x 24 cm, precum şi piroane cu lungimea de cca. 13 - 15 cm şi secţiunea de 1,5 cm. Lestul era compus din blocuri paralelipipedice cu secţiunea patrulateră de cca. 15 cm şi lungimile variind între 30 şi 50 cm după poziţia lor pe fundul calei de-a lungul navei. Se poate afirma că lestul aşezat în interiorul vasului a conservat o mare partea a epavei datorită greutăţii ce a ţinut pe loc elementele de lemn şi nu a permis dezintegrarea lor completă. La circa o treime din lungimea chilei s-a observat pe un fragment de lemn un orificiu, ce corespundea, probabil, cu locul catargului. La pupa navei s-au găsit mai mulţi dulapi de lemn, cel mai lung de 225 cm, proveniţi, cel mai probabil, de la puntea sau duneta navei. După piesele de lemn de la pupa epavei se poate conchide că aceasta era de formă dreaptă având, desigur, o cârmă de etambou. Transversal, la capătul celui mai lung dulap s-a aflat fusul unei mici ancore( ?) cu inel păstrat parţial şi începutul braţelor. Lungimea fusului este de c. 0,80 m. Ancora este acoperită cu un strat gros de depuneri, care au avut însă ca efect protejarea metalului (fier) de rugină. Corpul navei era protejat prin căptuşire cu tablă metalică, în mai multe zone fiind observate fragmente de tablă şi cuie de mici dimensiuni de c. 1,00 cm lungime, cu secţiune pătrată, cap rotund şi drept, înfipte în bordajul de lemn. Corpul navei era protejat prin căptuşire cu tablă de cupru, în mai multe zone fiind observate fragmente de tablă şi cuie de mici dimensiuni de c. 1,00 cm lungime, cu secţiune pătrată, cap rotund şi drept, înfipte în bordajul de lemn.
|
|
|
|
Cercetare
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
1.
|
cercetare preventivă
|
2023
|
|
Institutul Național al Patrimoniului
|
IOSIPESCU
|
Raluca
|
IOSIPESCU
|
Sergiu
|
DUCA
|
Mihai
|
2.
|
diagnoză
|
2020
|
|
Institutul Național al Patrimoniului
|
*
|
*
|
|
Bibliografie
|
1.
Iosipescu, Raluca, 107. Eforie Sud, jud. Constanța Situl arheologic subacvatic Platforma continentală a litoralului românesc al Mării Negre Punct: Epava de la Eforie, Plaja Eforie Sud, în fața structurii ES5, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2023, București, 2024, 568-572 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
2.
Iosipescu, Raluca, Iosipescu, Sergiu, Raport cercetare arheologică preventivă. Epava de la Eforie, jud. Constanța, cod LMI CT-I-s-A-02561, 2023 [Raport] (sursa fişei de sit)
|
|
|
|
Fotografii sit
|