Potrivit Şemantismului jubiliar greco-catolic de la 1900 şi a unei inscripţii ce se pare că azi nu
mai este vizibilă, biserica din lemn a fost ridicată de comunitatea locală din Şilea. La 1733 potrivit
conscripţiei lui Klein biserica aparţinea uniţilor, cu alte cuvinte a tuturor celor 400 de locuitori. În
1745 biserica a fost reconstruită pe cheltuială proprie de preotul Dumitru. Conscripţia din 1830-1831 specifică că biserica aparţinea comunităţii formată din 12 familii de uniţi.
La 1900 biserica se afla încă în posesia uniţilor din protopopiatul Dicio-Sân-Martin, Şilea
făcând parte din teritoriul comitatului Albei Inferioare din punct de vedere politicoadministrativ.
În 1975 biserica suferă importante daune din cauza inundaţiilor. În 1995-1996 biserica este mutată din cimitirul din Şilea la mănăstirea nou fondată de la Fărău. În 2002-2003 este pictată-repictată în frescă şi în 2007 este resfinţită primind hramul Sfintei Treimi.