Scheletul era poziţionat pe spate, cu mâinile de-a lungul corpului, orientat nord-sud, la aproxi mativ 1,55 m adâncime faţă de nivelul actual al solului. Groapa mormântului, de formă rectangulară, s-a putut distinge datorită solului de umplutură de culoare neagră, ce contrasta cu galbenul deschis al pământului înconjurător. Oasele se aflau într-o proastă stare de conservare. S-au păstrat mai bine oasele mari. Calota craniană era sfărâmată.
Mormânt sarmatic de inhumaţie avea inventar constând din ceramică (trei vase) şi podoabe (oglinzi, o brăţară din bronz, încuietoare de casetă, două fragmente spirale din bronz, amuletă, perle de sticlă din sidef etc). A fost datat cu o monedă de bronz romană emisă în anul 354, în timpul domniei împăratului Constantius al II-lea (337-361).

În articolul „Mormînt sarmatic descoperit în oraşul Focşani” publicat în Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie (SCIVA) (1962, tim 1, p. 162), Sebastian Morintz analizează inventarul şi ritul funerar şi consideră că pe baza acestora mormântul este datat în secolul al III-lea, şi probabil moneda de secol IV a ajuns acolo în alte împrejurări. Prezenţa unor frânturi de oase omeneşti pe alocuri sugerează ideea că ne-am afla în faţa unei necropole şi nu a unui mormânt izolat.