Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   61817.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   CT-I-s-A-02665
Nume   Cetatea Cius de la Gârliciu - Dealul Hassarlâc
Județ   Constanţa
Unitate administrativă   Gârliciu
Localitate   Gârliciu
Punct   Dealul Hazarlâc
Reper   Cetatea se află la aproximativ 4,5 - 5 kilometri sud de localitatea Gârliciu, pe malul nordic al lacului Hazarlâc, la limita de sud-vest a platoului omonim.
Reper hidrografic - nume   Hazarlâc
Reper hidrografic - tip   lac
Forma de relief   deal
Utilizare teren   păşune
Categorie   aşezare fortificată
Tip   cetate
Descriere   Situl arheologic cuprinde un castellum de perioadă romană timpurie şi o cetate romană târzie. Cetatea târzie suprapune şi este cuprinsă în interiorul fortificaţiei timpurii. Profitând de avantajul dat de înălţimea pe care erau amplasate, cele două fortificaţii controlau întreaga zonă, reprezentată de o câmpie inundabilă dar şi drumul dintre cetăţile Carsium şi Beroe. Oferea şi o bună vedere către castellum-ul din aval, cel de la Dăieni. Opriş 2019 consideră că este foarte probabil ca cetatea să fi avut şi un port care să fi avut atât rol militar cât şi comercial. Cius făcea parte din limesul dobrogean fiind un important punct strategic pentru apărarea centrului şi nordului Scythiei Minor.
Fortificaţia timpurie este datată între începutul secolului al II-lea p.Chr, după anul 106 p. Chr şi până la începutul secolului al IV-lea. Castrul auxiliar ocupă o suprafaţă de 120x120 de metri. Are o orientare nord-sud iar zidurile perimetrale de est şi de vest folosesc avantajul malurilor abrupte ale platoului.
Fortificaţia târzie este refondată de împăratul Valens în anul 369 (CIL III 7494 = 6159 = IGLR 233) ocupând o suprafaţă de 85x60 de metri şi se află la o distanţă de aproximativ 60 de metri sud de zidurile nordice ale fortificaţiei timpurie având aceeaşi orientare, nord-sud.
Observații   Până în prezent nu s-au făcut cercetări arheologice în zonă, informaţiile despre cetate fiind preluate din sursele epigrafice, imaginile satelitare, sursele cartografice dar şi cercetările topografului Pamfil Polonic.
Descoperitor   Pamfil Polonic
Data descoperirii   1935
Regim de proprietate   public
Data ultimei modificări a fişei   29.12.2020
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Cetate  Epoca romană târzie (secolul al IV-lea p. Chr) romană  

Fortificaţia romană târzie a fost construită în interiorul celei de perioadă romană timpurie. Avea o suprafaţă de 85 x 60 de metri şi prezenta turnuri de colţ în formă de evantai şi turnuri intermediare în forma literei U.

CT-I-s-A-02665 
Castellum  Epoca romană timpurie (secolele II - III p. Chr) romană  

Fortificaţia timpurie este datată între începutul secolului al II-lea p.Chr, după anul 106 p. Chr şi până la începutul secolului al IV-lea. Castrul auxiliar ocupă o suprafaţă de 120x120 de metri. Are o orientare nord-sud iar zidurile perimetrale de est şi de vest folosesc avantajul malurilor abrupte ale platoului.

 

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/ 2004, vol. II, București, 2004, p. 952, poz. 235 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Matei, Cristian, Consideraţii privind raportul dintre Classis Flavia Moesica şi fortificaţiile limesului roman de la Dunărea de Jos (sec. I-VI) ,, Pontica, XXIV, Constanţa, 1991, 152 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Florescu, Radu, Limesul dunărean bizantin în vremea dinastiilor isauriană şi macedoneană, Pontica, XIX, Constanţa, 1986, 172 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
5. Băjenaru, Constantin, Minor Fortifications in the Balkan-Danubian Area from Diocletian to Justinian, The Center for Roman Military Studies, 8, Mega, Cluj- Napoca, 2010, https://biblioteca-digitala.ro/?volum=3528--2010 [Publicaţie]
6. Comșa, Eugen, Limesul dobrogean. Cercetări de suprafaţă de-a lungul Dunării între Ostrov (reg. Galaţi) şi Hîrşova (reg. Constanţa) / Le limes de la Dobrogea. Recherches le long du Danube entre Ostrov et Hîrşova, Materiale și Cercetări Arheologice, 5, Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti, 1959, pp. 764-765, https://www.persee.fr/doc/mcarh_0076-5147_1959_num_5_1_1193#mcarh_0076-5147_1959_num_5_1_T1_0764_0000 [Publicaţie]
7. Gudea, Nicolae, Der untermoesische Donaulimes und die Verteidigund der moesischen Nord-und Werstkoste des Schwarzen Meeres: Limes et litus Moesiae Inferioris (86-275 n.Chr.), Jahrbuch des Romisch-Germanischen Zentralmuseums, 52, RGZM, Mainz, 2005, 319-566, https://journals.ub.uni-heidelberg.de/index.php/jahrb-rgzm/article/view/18862/12674 [Publicaţie]
8. Polonic, Pamfil, Cetățile antice de pe malul drept al Dunării (Dobrogea) până la gurile ei, Natura- Revistă pentru răspândirea științei, XXIV, 7, Bucureşti, 1935, pp. 18-26 [Publicaţie]
9. Opriș, Carol Ioan, , Cetatea romană de la Cius (Gârliciu, jud. Constanța). De la Valens la Theodor Mommsen, Buletin Limes, 6, Comisia Națională Limes, Cluj- Napoca, 2019, pp. 4-9, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=70466-cetatea-romana-de-la-cius-garliciu-jud-constanta-de-la-imparatul-valens-la-theodor-mommsen [Publicaţie]
10. Suceveanu, Alexandru, Barnea, Alexandru, La Dobroudja romaine, Enciclopedică, Cluj-Napoca, 1991, https://biblioteca-digitala.ro/?pub=1003-la-dobroudja-romaine [Publicaţie]
11. Opriș, Carol Ioan, Rediscovering Roman Cius (Gârliciu, Constanța County, România). From emperor Valens to Grigore Tocilescu, Theodor Mommsen and beyond, Journal of Ancient History and Archeology, 7, 1, Mega Publishing House, Cluj- Napoca, 2020, pp. 5-18, https://www.academia.edu/42881327/Ioan_Carol_OPRI%C8%98_Rediscovering_Roman_Cius_G%C3%A2rliciu_Constan%C8%9Ba_County_Romania_From_emperor_Valens_to_Grigore_Tocilescu_Theodor_Mommsen_and_beyond [Publicaţie]
12. Zahariade, Mihail, Gudea, Nicolae, The fortifications of Lower Moesia (AD 86-275), Adolf M. Hakkert Publisher, Amsterdam, 1997, https://ro.scribd.com/document/422798851/ZAHARIADE-GUDEA-The-Fortifications-of-Lower-Moesia-pdf [Publicaţie]
13. Nicolae, Constantin, Nicolae Vlad, Vadul Dunării de la Hârșova și rolul său în epoca romană și romană, Pontica, 39, 10, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Constanța, 2009, pp. 279-293, https://revistapontica.files.wordpress.com/2009/10/pontica-39-pag-279-293.pdf [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll