Castrul are formă patrulateră cu laturile de 162X169, cu zidul de incintă din piatră şi porta praetoria la mijlocul laturei de est. Piatra de fundaţie, aflată în praetoriu, arată că întregul castru (faza de piatră) a fost construit în 143 d.Hr..

Castrul roman a fost distrus de extinderea combinatului de prelucrare a lemnului.

Informaţii privind descoperiri arheologice de pe suprafaţa aşezările civile (vicus) ale castrului avem încă de la mijlocul sec. al XIX-lea. Ulterior în momentul evoluţie cadastrale a oraşului şi în această parte au apărut date noi. Cercetările din anii 2000 au adus din nou completări privind planimetria aşezării civile romane. Lucrările moderne care au afectat zonele de la est, nord şi sud de castru au provocat distrugeri şi în aşezarea civilă aferentă. Din păcate, lipsesc aproape total observaţiile arheologice asupra acestui obiectiv. Se presupunea că aşezarea civilă a castrului s-a întins peste tot în jurul fortificaţiei, chiar şi dincolo de râu spre vest. Concentrări mai importante de vestigii antice s-au semnalat la nord de oraş, de-a lungul drumului spre Căşeiu, şi mai ales la sud şi sud-est de castru. În această ultimă zonă s-au şi efectuat sondaje arheologice în anii 2006-2007 care au dovedit existenţa unor locuinţe romane cu ziduri de cărămidă, şi în care s-au recoltat materiale arheologice. Cea mai mare parte a descoperirilor au fost accidentale sau întâmplătoare, doar cercetările recente au conturat o serie de elemente privind structura şi întinderea aşezării civile, însă din păcate acestea marea lor majoritate rămânând nepublicate. Cartarea planimetrie aşezării s-a făcut pe teren prin conectarea punctelor cu descoperiri cunoscute din bibliografia veche cu cele din datele păstrate în arhiva Muzeului de Istorie Gherla.

Deşi au existat numeroase descoperiri şi cercetări efectuate în arealul respectiv ele nu au fost cartate şi utilizate ca un tot unitar. Cercetări arheologice în perimetrul aşezării civile s-au efectuat doar în zona de sud şi sud-est de castru, fără să luăm în considerare diferitele semnalări de descoperiri accidentale sau săpături neprofesioniste efectuate de-a lungul timpului. O primă cercetare a avut loc în anul 1979 când în centrul unei secţiuni de 4x2 m, deschis la sud de castru, la 20 m de gardul combinatului şi 5 m de castelul de apă, la -0,6m, au dat de un drum roman pavat cu dale de piatră, aşezat pe un strat de prundiş. În această ultimă zonă s-au şi efectuat sondaje arheologice în anii 2006-2007 (Meşter, Pop 2002; Meşter, Zăgreanu 2006; Meşter, Zăgreanu 2007), care au dovedit existenţa unor locuinţe romane cu ziduri de cărămidă, şi în care s-au recoltat materiale arheologice. Din păcate aceste cercetări au rămas inedite.