Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
78640.02 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
GJ-II-m-A-09309 |
|
Nume
|
|
Cula Crăsnaru de la Groşerea |
|
Județ
|
|
Gorj |
|
Unitate administrativă
|
|
Aninoasa |
|
Localitate
|
|
Groşerea |
|
Reper
|
|
Monumentul se află în zona centrală a localităţii, la poalele Dealului Grăjdana, pe o alee care porneşte de la dreapta drumului DC48 - în direcţia de mers spre Costeşti, aproape de şcoala generală, pe malul stâng al pârâului Groşerea. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Groşerea |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
pârâu |
|
Forma de relief
|
|
deal |
|
Utilizare teren
|
|
locuire |
|
Categorie
|
|
locuire |
|
Tip
|
|
aşezare civilă |
|
Descriere
|
|
Originea exactă a construcţiei nu este pe deplin cunoscută. Cula a fost ridicată la sfârşitul secolului al XVIII lea, după anul 1780. Tradiţia locală îl menţionează ca întemeietor pe Cocoş Crăsnaru, însă documentele de epocă arată că, până în 1796, proprietarii erau Costache şi Ecaterina Săvoiu, care au oferit cula ca zestre fiicei lor, Elena, la căsătoria acesteia cu Achile Crăsneanu. Construcţia de la finele secolului al XVIII lea a fost distrusă în timpul atacului turcesc din 1801. A fost refăcută în 1808 de visiterul Barbu Cocoş, moment în care capătă forma cunoscută astăzi. În 1951, cula este naţionalizată, iar între anii 1960-1963 trece printr-un amplu proces de restaurare, fiind transformată ulterior în muzeu etnografic. După moartea ultimului proprietar, clădirea a rămas fără îngrijire, iar în prezent se află într-o stare avansată de degradare. |
|
Regim de proprietate
|
|
stat |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
27.05.2026
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului
|
Cod LMI
|
|
Culă
|
Epoca modernă
(finalul secolului al XVIII-lea)
|
|
post 1780; 1796; 1808
|
Cula se conturează ca un turn compact, cu plan pătrat de 7,5 m, ridicat pe trei niveluri – parter şi două etaje –, fiecare gândit să combine funcţia defensivă cu cea rezidenţială. Intrarea se făcea la parter, printr-o uşă cu două canate masive de stejar, care deschidea accesul atât spre scara interioară, cât şi spre gârliciul beciului prevăzut cu metereze. Scara, încastrată direct în grosimea zidurilor şi executată din lemn de stejar, urca spre nivelurile superioare şi spre foişorul amplasat pe faţada orientată către râul Gilort. La etajele II şi III se aflau camerele de locuit, accesibile fie din casa scării, fie direct din foişor. O parte dintre meterezele originare au fost transformate în ferestre, marcând trecerea de la funcţia strict defensivă la una mai domestică. Tavanele erau susţinute de grinzi groase de stejar, iar foişorul ultimului nivel se sprijinea pe arcade încheiate în arce trilobate aplatizate, rezemate pe coloane de cărămidă. Pe două dintre laturi – est şi nord – foişorul continua cu galerii înguste de lemn, adevărate cursives de supraveghere, care permiteau controlul vizual asupra împrejurimilor. Construită în jurul anul 1780. Construcţie specifică, cu rol de locuinţă fortificată, reprezentativă pentru arhitectura culelor din Oltenia.Monumentul se află în stare gravă de conservare, deşi este propus pe Lista Indicativă UNESCO.
|
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Lista Monumentelor Istorice - 2015, jud. Gorj, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 113 bis, 15.02.2016, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2016, 1461, poziția 272, https://www.cultura.ro/wp-content/uploads/old_cultura/files/inline-files/LMI-GJ.pdf [Baza LMI]
|
|
2.
Mihăilescu, Irina, Cula Crăsnaru, Cule în lumină: pagină web, 2019, https://culeinlumina.ro/cula-crasnaru/ [pagină web]
|
|
3.
Drăghiceanu, Virgil, Monumentele istorice din Oltenia: raportul din anul 1921, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, XXIV, Vășeni de Munte, 1931, 108, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=100803-monumentele-istorice-din-oltenia-raport-din-anul-1921--buletinul-comisiunii-monumentelor-istorice-bcmi--1-4-xxiv-1931 [Publicaţie]
|
|
4.
Burnichioiu, Ileana; Boglarka, Toth, Analize dendrocronologice la culele din Groșerea (Gorj) și Zătreni (Vâlcea, Annales Universitatis Apulensis. Series Historica, Alba Iulia, 2023, https://www.researchgate.net/publication/404664628_Analize_dendrocronologice_la_culele_din_Groserea_Gorj_si_Zatreni_Valcea [Publicaţie]
|
| |
|
|
|