Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   109791.02
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   MH-I-s-B-10074
Nume   Situl arheologic de la Gura Văii - Ostrovul Banului (Ostrovul Golu / Čiplak Ada)
Județ   Mehedinţi
Unitate administrativă   Municipiul Drobeta-Turnu Severin
Localitate   Gura Văii
Punct   Ostrovul Banului
Punct alte denumiri   Insula Banului
Reper   Situl arheologic se află pe Ostrovul Banului, la sud de localitatea Gura Văii, la cca 1 km în aval de barajul Porţile de Fier I, la mijlocul albiei Dunării, la est de fortificaţiile romane şi medievale.
Reper hidrografic - nume   Dunărea
Reper hidrografic - tip   fluviu
Forma de relief   podiş
Categorie   locuire; descoperire funerară
Tip   aşezare; necropolă
Descriere   Este un sit arheologic pluristratificat cu niveluri de locuire din mezolitic până în epoca medievală. Cercetările au început în anul 1966, precedând lucrările de construcţie a hidrocentralei Porţile de Fier. Zonele de la est de fortificaţiile romano-bizantine şi medievale sunt împărţite alfabetic de la A la D.
Observații   Perieghezele efectuate pe insulă în anii 2007 şi 2008 de către A. Boroneanţ şi C. Bonsall au evidenţiat faptul că localizarea fostelor secţiuni în sectoarele A şi B este imposibilă, situl fiind acoperit de pietrişul excavat pe durata construcţiei hidrocentralei. În carierele de balast s-au format lacuri interioare.

În Repertoriul Arheologic Naţional, înregistrarea purta numele de „Situl arheologic de la Ostrovu Banului - Sector A” şi a fost unificată cu „Situl arheologic de la Ostrovu Banului - Sector B” (cod sit 109791.03), „Situl arheologic de la Ostrovu Banului - Sector C” (cod sit 109791.04) şi „Situl arheologic de la Ostrovu Banului - Sector D” (cod sit 109791.05).
Data descoperirii   1966 - 1967
Suprafața sitului   21 ha
Stare de conservare   grav afectat / 27.01.2023
Riscuri naturale   Cutremur: 1 / 27.01.2023; Inundaţii: 5 / 27.01.2023; Ploi acide: 1 / 27.01.2023; Foc natural: 1 / 27.01.2023; Incendii: 1 / 27.01.2023; Animale: 1 / 27.01.2023; Insecte: 1 / 27.01.2023; Tornade: 1 / 27.01.2023; Exces de apă în sol: 5 / 27.01.2023; Exces de salinitate în sol: 1 / 27.01.2023; Exces de aciditate în sol: 1 / 27.01.2023
Riscuri antropice   Demolare: 1 / 27.01.2023; Afectare parţială: 5 / 27.01.2023; Vandalism: 1 / 27.01.2023; Furturi: 1 / 27.01.2023; Incendii provocate: 1 / 27.01.2023
Data ultimei modificări a fişei   23.12.2024
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
aşezare  Neolitic timpuriu Starčevo - Criş  

Aşezarea s-a păstrat pe o suprafaţă de 3,5 ha. Stratul de cultură are o grosime de 10 - 15 cm. Au fost identificate două niveluri de locuire. Primul este caracterizat de locuinţe de tip semi-bordei, al doilea de locuinţe cu platforme din piatră, sugerând existenţa unor etape succesive de locuire în cadrul nivelurilor. Ulterior Gh. Lazarovici observa existenţa a două niveluri prezente în stratigrafia verticală (unul cu bordeie, al doilea cu locuinţe) şi a patru niveluri: nivelul I – cu gropi, fără strat de cultură; nivelul II – cu gropi şi bordeie mari, uneori şi cu nivel de cultură, însă discontinuu; nivelul III (“în care partea inferioară a nivelului de cultură este cea mai bogată şi cea mai extinsă”); nivelul IV – cuprinzând partea superioară a nivelului de cultură, cu platforme de pietre. Numărul complexelor arheologice identificate şi/sau localizarea lor pe harta secţiunilor nu sunt cunoscute. Singurul plan publicat este cel al locuinţei de suprafaţă identificate în zona secţiunilor SII-SIXA şi în casetele din jur. Au fost identificate semi-bordeie de formă rectangular-ovală cu dimensiune medie de 3 x 2,60 m, uşor adâncite în stratul de pietriş, cca 40 cm, precum şi locuinţe pe platformă de piatră, de formă rectangulară. În urma cercetărilor efectuate au fost identificate 25 de complexe ce pot fi atribuite în general perioadei neolitice, cea mai mare concentrare a lor fiind în sudul sectorului A. Materialul arheologic colectat constă din fragmente ceramice, chirpici, oase, unelte din silex şi piatră. Ceramica descoperită este de factură grosieră, având ca degresant nisip şi pietricele. Cuprindea diverse forme, fiind ornamentată cu linii incizate dispuse paralel sau în reţea, ornamentate cu brâuri şi proeminenţe. Buza vaselor era ornamentată cu impresiuni cu degetul sau realizate cu ajutorul unei unelte. Un fost descoperite fragmente de altare, ornamentate cu incizii geometrice, sugerând tipul triunghiular, cu trei picioare.

În sectorul B, descoperirile neolitice au apărut într-un strat brun-roşcat în zona de cotă maximă a insulei, spre malul românesc, localizat pe panta de nord-est a unei dune eoliene. Au fost descoperite o serie de fragmente ceramice, un topor şi o măciucă – ambele perforate. Atribuite la momentul descoperiri culturii Starčevo-Criş, pe baza unei analogii cu materialele arheologice de la Cuina Turcului, o parte dintre aceste materiale au fost ulterior re-atribuite culturii Coţofeni.

 
aşezare  Epoca bronzului timpuriu Coţofeni      
aşezare  Hallstatt (secolele X-IX a. Chr) Basarabi  

Cercetările din 1966 - 1967 indică faptul că locuinţele din sectorul B sunt în mod constant circulare, cu diametrul variabil între 3 şi 3,8 m şi prezintă, în toate cazurile, o singură fază de locuire. Se adâncesc la 0,6 - 0,7 m într-un sol brun - roşcat, iar pereţii şi fundul prezintă mai multe lipituri cu humă, respectiv reparaţii succesive. În centru au o groapă de par pentru susţinerea acoperişului. Nu s-au surprins nici în aceste gropi urme de vetre in situ. Având în vedere bucăţile de chirpici din umplătura gropilor de bordeiem suprastructura acestora se compunea dintr-o construcţie de pari şi crengi, lutuită.

Aşezarea se întinde pe toată suprafaţa sitului, exceptând partea centrală (Sectorul C).

MH-I-m-B-10074.04 
Necropolă  Antichitata târzie (secolele al IV-lea-al VI-lea p. Chr) romano-bizantină      
Locuire  Mezolitic Schela Cladovei-Lepénski Vir  

Cercetările din sectorul D (aflat la capătul din aval al insulei), din anul 1966, au fus la descoperirea unor urme de locuire din perioada mezolitică. Au fost trasate şi cercetate opt secţiuni (împărţite în carouri de 2 x 2m), localizate atât pe linia malului, cât şi perpendicular pe acesta, spre interiorul insulei.

Aceste niveluri erau suprapuse de unul neolitic timpuriu şi altul Hallstatt, distruse de ape şi observabile doar pe fundul unor complexe arheologice. Iniţial V. Boroneanţ a atribuit orizonturile I-II epipaleoliticului de tip Clisurean iar nivelul III (a,b) epipaleoliticului de tip Schela Cladovei-Lepenski Vir. Ultimele informaţii consideră şi orizontul IIIa ca aparţinând Clisureanului şi doar orizontul IIIb ca aparţinând mezoliticului târziu de tip Schela Cladovei-Lepenski Vir. Inventarul arheologic descoperit constă din piese de silex, fragmente de os, o spatulă de os, gratoare de silex.

 
aşezare civilă  Epoca migraţiilor (secolele al V-lea-al VII-lea p. Chr.) Ipoteşti - Cândeşti  

Au fost descoperite două gropi de bordeie denumite în mod convenţional: A şi B. Complexul A este reprezentat dintr-o groapă de bordei dreptunghiulară cu dimensiunile de 2,50 x 3,20 m. Groapa - săpată de la un nivel neprecizat, dar destul de apropiat de nivelul de călcare actual - se adânceşte în solul nisipos fin până la -0,93 m. Ea străpunge şi, în acelaşi timp, suprapune o groapă hallstattiană. În colţul est-sud-estic al bordeiului se afla un cuptor cu deschidere spre vest-sud-vest. Partea interioară a cuptorului a fost construită din două cărămizi scoase din zidurile cetăţii romano-bizantine de pe insula Banului şi din două pietre. De notat, că pe câte una din feţele cărămizilor se păstra şi stratul de mortar din epoca romano-bizantină. Dimensiunile interioare ale cuptorului sunt: 0,50 m lungime şi 0,37 m lăţime. Înălţimea probabilă 0,30 m. În pământul de umplutură al bordeiului (pământ nisipos de culoare galbenă cenuşie) au apărut cu deosebire fragmente ceramice din prima epocă a fierului. Al doilea complex arheologic (B) este situat la aproximativ 2 m est-sud-est de complexul A şi este reprezentat de o groapă de bordei, din care s-a păstrat numai o treime. Restul gropii fusese distrus în timpul lucrărilor de excavaţie. Nici în acest caz nu s-a putut preciza nivelul de la care s-a săpat groapa. Oricum, ea a perforat depuneri hallstattiene şi ajunge la o adâncime de -0,68 m faţă de nivelul actual al solului. Spre deosebire de primul complex, pământul de umplutură al gropii acestui bordei are culoarea neagră. În el s-au găsit mai multe vestigii arheologice decât în primul complex. La aproximativ 15 m distanţă spre sud de S.VII a fost distrus de excavatoare un alt complex arheologic asemănător celor două amintite mai sus. Şi aici s-au putut observa pietre de râu, cărămizi romano-bizantine care proveneau, fireşte, de la un cuptor. Un alt cuptor - distrus şi acesta - se afla la cca. 10 m mai la sud de precedentul. Autorii cercetărilor arheologice concluzionează că de-a lungul malului nordic al insulei Banului se întindea o aşezare de epoca migraţiilor atribuită culturii Ipoteşti – Cândeşti.

 
Necropolă de înhumaţie  Epoca medievală      
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. evaluare de teren 2020

Muzeul Regiunii "Porţilor de Fier" - Drobeta-Turnu Severin NEAGOE Marin Iulian
NEAGOE Oana Minodora
MANEA Cristian Dumitru
DINULESCU Paul Grigore
2. periegheză 2007-2008

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti BORONEANŢ Adina
Universitatea din Edinburgh BONSALL Clive
3. cercetare preventivă 1966-1967

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti MORINTZ Sebastian
ROMAN Petre
DIACONU Petre
BORONEAȚ Vasile
Muzeul Olteniei - Craiova NICA Marin
POPILIAN Gheorghe

Bibliografie
1. Pătroi, Nicolae Cătălin, Preistoria Olteniei. Siturile culturii Coțofeni, Drobeta Turnu-Severin, 2019, 68 [Publicaţie]
2. Mărgărit, Monica, Boroneanț, Adina, Bonsall, Clive, Analiza morfologică și funcțională a pieselor dure animale din situl mezolitic de la Ostrovul Banului (jud. Mehedinți), Banatica, 27, 2017, 39-72, https://www.researchgate.net/publication/323167449_Analiza_morfologica_si_functionala_a_pieselor_din_materii_dure_animale_din_situl_mezolitic_de_la_Ostrovul_Banului_jud_Mehedinti [Publicaţie]
3. Pătroi, Nicolae Cătălin, Repertoriul așezărilor și descoperirilor culturii Coțofeni în Oltenia, Litua. Studii și Cercetări, XVIII, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, Târgu Jiu, 2016, 39, https://tinyurl.com/yxfs7k8q [Publicaţie]
4. Roman, Petre, Cultura Coțofeni, Academiei R.S.R., București, 1976, 15, 83 [Publicaţie]
5. Boroneanț, Adina, Aspecte ale tranziţiei de la mezolitic la neoliticul timpuriu în zona Parţile de Fier, Mega, 2012, 137 - 140 [Publicaţie]
6. Morintz, Sebastian; Roman, Petre, Un nou grup hallstattian timpuriu în sud-vestul României - Insula Banului, Revista Monumentelor - Monumente de Istorie și Artă, 1, XLVI, București, 1977, 393 - 423, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=57334-cercetarile-arheologice-din-ostrovul-banului-golu-gura-vaii-jud-mehedinti--revista-muzeelor-si-monumentelor-monumente-istorice-si-de-arta--1-anul-xlvi-1977 [Publicaţie]
7. Boroneanț, Vasile, Locuirea neolitică din Ostrovul Banului de la Gura Văii, Drobeta, I, Drobeta Turnu-Severin, 1974, 117 - 130 [Publicaţie]
8. Neagoe, Marian Iulian, Studiu istoric general. Studiu arheologic, Actualizare documentație pentru Planul Urbanistic General al Municipiului Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți, Drobeta Turnu-Severin, 2021, 34 - 35, 98 - 101 [Studiu istoric]
9. Lista Monumentelor Istorice - 2015, Monitorul Oficial - Partea I, Nr. 113 bis/15.II.2016, 2016, 1886, https://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/LMI-MH.pdf [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
 
Fotografii sit

Scroll