Ruinele bisericii de lemn au fost identificate în urma cercetărilor arheologice de suprafaţă din 1923, dată la care din pricina culturilor agricole nu s-au realizat săpături arheologice. În anul 1965, colectivul condus de Radu Popa ce efectua cercetări arheologice la Bogdan Vodă / Cuhea a deschis şi în acest punct, la capătul estic al platoului terasei unde se observa o ridicătură de teren înaltă de circa 0.5 m, o suprafaţă cu lumgimea de 46 m şi lăţimea de 1.50 m, fiind sesizat un singur nivel de cultură ce aparţine bisericii. Sub această movilă a fost descoperită fundaţia de piatră a bisericii de lemn. Biserica avea nava dreptunghiulară, lată de 5 m şi lungă de aproximativ 10 m, care se termina spre est cu un altar probabil pentagonal. Ceramica şi monedele descoperite indică faptul că biserica mănăstirii a funcţionat în sec. XIX d. Chr. fiind construită fie la sfârşitul sec. XVIII, fie la începutul celui următor. Spre sfârşitul secolului XIX biserica a fost demontată.