Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   83829.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   HR-I-s-B-12670
Nume   Situl arheologic de epocă romană de la Inlăceni - Cetate
Județ   Harghita
Unitate administrativă   Atid
Localitate   Inlăceni
Punct   Cetate
Punct alte denumiri, alte limbi   Vár
Reper   Situl se află la est de sat, la poalele dealului Firtuş.
Reper hidrografic - nume   Moara
Reper hidrografic - tip   râu
Forma de relief   deal
Utilizare teren   agricultură
Categorie   locuire
Tip   aşezare militară; aşezare civilă
Descriere   Situl cuprinde un castru auxiliar roman, aşezarea civilă şi băile militare. Castrul făcea parte din segmentul estic al limesului roman în Dacia.
Amplasarea castrului de la Inlăceni pe un versant de deal a fost un risc calculat, ceea ce îi subliniază poziţia strategică. Castrul este caracteristic pentru organizarea frontierei de est a limesului, cu castre în văi accesibile şi turnuri de veghe pe vârfuri de deal, străjuind nu doar văile est-vest, ci şi punctele de intrare de pe afluenţii săi.
Castrul ilustrează şi o secvenţă importantă în evoluţia sistemului de frontieră, cu o fază de piatră datată deja de la mijlocul secolului al II-lea.
Data descoperirii   1858
Riscuri antropice   Afectare parţială: 3 / 23.04.2020
Data ultimei modificări a fişei   05.04.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Castru  Epoca romană (Secolul al II-lea - al III-lea p. Chr.)    

Castrul a avut două etape majore de evoluţie, prima fiind castrul de pământ şi lemn măsurând 140 × 142 m, conform cercetărilor anterioare, care a fost folosit probabil până la domnia lui Antoninus Pius, iar aici staţiona cohors VIII Raetorum. Etapa a doua este a castrului de piatră care a fost construit în anul 149 d.Hr. de către cohors VIII Raetorum, unitate înlocuită mai târziu în a doua jumătate a secolului al II-lea de cohors IIII Hispanorum. Castrul de piatră vaea dimensiunile de 142×146 m, cu patru porţi legate prin drumuri interioare la intersecţia cărora a fost excavată principia. La sud de principia au fost identificate şi alte două clădiri.

La 1858, când castrul a fost identificat prima dată, valul, zidul de incintă şi locul porţilor se vedeau destul de bine. Între timp terenul a fost nivelat prin arătură. Cunoaşterea structurii castrului a fost îmbunătăţită considerabil printr-o serie de sondaje geomagnetice în 2008 şi 2016. Săpăturile arheologice din 2016 au fost menite să investigheze principia, iar cele începând din 2019 s-au concentrat pe porţile castrului.

HR-I-m-B-12670.02 
Terme  Epoca romană (Secolul al II-lea - al III-lea p. Chr.)    

Aşezarea civilă (vicus), era situată în jurul castrului, în special pe latura de vest. Aici a fost construită baia (terme), care datorită zidurilor ei masive a fost numită de localnici „Palatul”. Având
dimensiunile de 15,20 x 21,75 m, termele se compun din patru încăperi (din care două
încălzite cu hipocaust) şi o absidă. Au fost construite, probabil, odată cu castrul de piatră.

Cărămizile ştampilate care poartă numele cohors I Alpinorum descoperite în zona băii au fost probabil trimise de la castrul din Sărăţeni.

HR-I-m-B-12670.03 
Aşezare civilă  Epoca romană (Secolul al II-lea - al III-lea p. Chr.)    

Vicusul militar este situat pe toate laturile fortului, întinzându-se mai mult spre vest.

HR-I-m-B-12670.01 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare sistematică 2022

Universitatea din Pécs SIDÓ Katalin
VISY-KÉSMÁRKY Rita
ÁBRAHÁM Bence
GÖBLYÖS Simonetta
2. cercetare sistematică 1950

Institutul de Istorie și Arheologie, filiala Cluj MACREA Mihail
RUSSU Ioan I.
3. sondaj 1947

Muzeul Național Secuiesc SZEKELY Zoltan

Bibliografie
1. Székely Zoltan, Raport preliminar asupra sondajelor executate de Muzeul Regional din Sfântul Gheorghe în anul 1956, Materiale şi Cercetări Arheologice, 5, Editura Academiei, Bucureşti, 1959, 242, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=122582-raport-preliminar-asupra-sondajelor-executate-de-muzeul-regional-din-sfantul-gheorghe-in-anul-1956--materiale-si-cercetari-arheologice-institutul-de-arheologie-vasile-parvan--5-1959 [Publicaţie]
2. Gudea, Nicolae, Castrul roman de la Inlăceni. Încercare de monografie, Acta Musei Porolissensis, 3, 1979, 149-170, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=102900-castrul-roman-de-la-inlaceni-incercare-de-monografie--acta-musei-porolissensis-actamp--iii-1979 [Publicaţie]
3. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
4. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, 1315, 82-85 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
5. Cavruc, Valeriu, Repertoriul Arheologic al Județului Harghita. Seria Monografii Arheologice II, Editura Carpații Răsăriteni, Sfântu Gheorghe, 2000, 65 [Repertoriu] (sursa fişei de sit)
6. Székely, Zoltán, Noi descoperiri epigrafice de la Inlăceni (jud. Harghita), Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie (SCIVA), 3, 29, 1978, 441-443, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=118358-noi-descoperiri-epigrafice-de-la-inlaceni-jud-harghita--studii-si-cercetari-de-istorie-veche-si-arheologie-sciva--lie-septembrie-3-29-1978 [Publicaţie]
7. 5.15. Inlăceni, „LIMES. Frontiers of the Roman Empire - Dacia”. Components parts, vol 1 (Nomination for inscription on the World Heritage List), 2023 [Fişă de sit]
8. Sidó, Katalin, 33. Inlăceni | Comuna: Atid | Judeţ: Harghita | Punct: castrul roman Vár / Cetate | Anul: 2022, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2022, 2023 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll