Nouă construcţii, de presupus locuinţe, două depuneri constând din câte un vas precum şi un depozit de vase (9 recipiente în total) şi 78 de gropi. Inventarul arheologic recuperat constă mai ales din ceramică. Ceramica ce provine din locuinţe nu este foarte numeroasă şi cel mai adesea este în stare foarte fragmentară. Acest aspect lasă impresia că aşezarea nu ar fi fost părăsită în grabă, fapt ce a permis locuitorilor să-şi recupereze cea mai mare parte a bunurilor. Surprinde şi lipsa cvasi-totală a metalului din suprafaţa cercetată a aşezării (un singur fragment de bronz). Însă dat fiind faptul că este vorba despre un rest de turnare, iar în cuprinsul aşezării a mai fost descoperit şi un cep de turnare confecţionat din gresie avem dovada clară a prezenţei unui / unor meşteri artizani care prelucrau bronzul în aşezarea de la Marca ”Husău”.

Suprafaţa cercetată a sitului de la Marca ”Husău” aparţine unei aşezări care evoluează pe parcursul unei anumite etape a Bronzului Târziu din zona sud-estică a Tisei Superioare. Ceramica sugerează o aşezare în evoluţie. Este vizibilă trecerea de la forme şi ornamente caracteristice grupului cultural Cehăluţ-Hajdúbagos, documentat în primele două etape ale Bronzului Târziu între cursul Crasnei şi Barcăului spre forme, tehnici de confecţionare a ceramicii şi ornamente caracteristice fazei de formare a culturii Gáva, în etapa Bronz Târziu III. Între cele două aspecte pare să nu existe nicio cezură. Situaţia este analoagă celei documentate în alte situri contemporane de pe cursul inferior al Someşului, precum cea de la Petea ”Vamă” unde însă fondul din care evoluează cultura Gáva este cel de tradiţie Suciu de Sus II – Lăpuş I.