Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   62039.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   CT-I-s-A-02681
Nume   Situl arheologic de la Histria - Cetate
Județ   Constanţa
Unitate administrativă   Istria
Localitate   Istria
Adresa   sat Istria, com. Istria
Punct   Cetate
Reper   Situl se află pe malul lacului Sinoe, la 5 km sud-est de comuna Istria.
Reper hidrografic - nume   Sinoe
Reper hidrografic - tip   lac
Forma de relief   câmpie
Utilizare teren   rezervaţie arheologică
Categorie   locuire civilă, funerar
Tip   aşezare urbană, necropolă
Data descoperirii   1914
Suprafața sitului   70.000 mp
Stare de conservare   bună / 11.11.2009
Riscuri naturale   Incendii: 2 / 07.11.2018
Regim de proprietate   public
Proprietar   Primăria com. Istria
Data ultimei modificări a fişei   27.03.2024
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Cetate  Epoca greco-romană (sec. VII a. Chr. - sec. VII p. Chr.) greco-romană      
necropola tumulară  Epoca greco-romană (sec. VII a. Chr. - sec. VII p. Chr.) greco-romană  

Pe o suprafaţă întinsă, tumuli de diverse mărimi şi epoci se găsesc aşezaţi unii lângă alţii, uneori unii peste alţii, adăpostind numeroase morminte. Tumulii se întind pe o suprafaţă de peste 5 km. Zona de concentrare maximă a lor se găseşte în partea de Nord a culoarului care leagă Lacurile Istria şi Sinoie, dar şi în partea de Sud a acestuia, pe teritoriul din preajma ruinelor Histriei. Limitele reale ale necropolei nu pot fi precizate astăzi. S-a observat că în culoarul dintre Lacurile Istria şi Sinoe se află sub nivelul mediu al apelor tumuli puternic erodaţi. Tumulii situaţi în imediata apropiere a lacurilor sunt periodic inundaţi în sezoanele ploioase. Necropola se împarte în două, astfel:
Necropola de Nord
Jumătatea sudică a plajei lacului Sinoe este ocupată de tumuli deşi şi numeroşi, de înălţime mică, care continuă şi pe plaja lacului Istria. Pe limita dintre plaja lacului Sinoe şi aceea a lacului Istria se găseşte o coamă înaltă şi prelunga, care se întinde de la marginea platoului peninsulei necropole până la Apa lacului. Această coamă observată încă de Pamfil Polonic în 1913, acoperă pe traseul său o serie de movile funerare. Platoul peninsulei necropolei cuprinde cea mai mare parte dintre tumuli. El se prezintă ca o suprafaţă aproximativ netedă, uşor înclinată către VNV, punctul de maximă altitudine fiind la marginea lui răsăriteană. Pe platou se găsesc tumuli de diverse mărimi, constituind grupuri. Movilele cele mai înalte sunt în grupul din sudul platoului.
Necropola de Vest
Această necropolă cuprinde: 1. Porţiunea inundabilă de la Sud de canalul dintre Lacurile Istria şi Sinoe, întinzându-se şi la Vest de platou, cuprinde tumuli de înălţime mică. 2. Tumulii situaţi pe un întins aliniament, care începe la marginea de sud vest a platoului şi continuă mai mult de 1 km pe direcţia SV. Acestea sunt movile de înălţime redusă, puternic erodate. Este posibil ca acest aliniamente să jaloneze unul dintre drumurile care legau Histria cu centrele urbane şi rurale din sud. 3.Tumuli situaţi pe platou mai puţin numeroşi, de înălţime medie.

 
structuri de cult/religioase  epoca arhaică-epoca elenistică (secolul VII a. Chr.- secolul II a.Chr.) greacă  

Zona sacră este aşezată pe nucleul de stâncă din estul cetăţii. Cele mai vechi amenajări din perimetru Zonei Sacre sunt mai greu de identificat în teren, ele fiind reprezentate de altare, vetre, bothroi – în număr de patru, de mică adâncime. Ceramica descoperită în aceşti bothroi datează din ultimul sfert al secolului al VII-lea şi începutului secolului al VI-lea a. Chr. De asemenea a fost identificată şi o fază a construcţiilor de lemn, anterioare celor de piatră. Au fost descoperite ţigle şi teracote, precum şi a gropilor săpate în stâncă, destinate implantării stâlpilor de susţinere a structurilor de lemn. Marea fosă sacră este remarcabilă prin dimensiunile sale impresionante, măsurând circa 5 m adâncime şi 8 m în diametru.
Fazei construcţiilor de lemn îi urmează cea a construcţiilor de piatră de la mijlocul secolului al VI-lea a. Chr. În rândul acestora se încadrează templul Afroditei, cel al lui Zeus şi presupusul templu al lui Apollo.
Templul Afroditei se compune dintr-un naos, un pronaos, şi un prostyle. Acesta a fost instalat pe un podium fără stilobat. Templul lui Zeus, cunoscut şi ca Templul A, este situat la limita septentrională a zonei sacre, în apropierea templului A’ (probabil dedicat zeului Apollo). Acesta se compune din adyton, naos, pronaos, fiind ridicat pe un podium.
Templul A’ este situate la extremitatea de Nord-Est a zonei sacre, parallel cu templul lui Zeus. Acest temple s-a păstrat parţial.

O descriere extinsă a monumentelor descoperite în această zonă, însoţită de un catalog al artefactelor înregistrate în acest spaţiu şi de ilustraţie bogată pot fi consultate în monografia Histria VII, semnată de Petre Alexandrescu (2005).

 
aşezare  Perioada arhaică (secolul al VII-lea a. Chr.- secolul al II-lea p.Chr.) greacă  

Deşi cetatea arhaică are o suprafaţă de aproximativ 60 de ha, de-a lungul cercetărilor nu au fost descoperite dovezi ale locuirii decât în Zona Sacră grecească, situată pe nucleul de stâncă din estul cetăţii, pe platoul din vestul ei şi la nord de acesta.
În zona cunoscuta sub numele de „platou”, poziţionată în partea de Vest a cetăţii Histria, au fost descoperite urme consistente de locuire arhaică. În acest spaţiu s-a constatat că densitatea depunerilor stratificate pe parcursul a opt secole (din secolul al VII-lea a. Chr. şi până în secolul al II-lea p. Chr.-când terenul a început să fie folosit ca necropolă) diferă. Între 1955-1960 au fost efectuate cercetări arheologice în trei sectoare:
1.Sectorul S, în partea de Sud a Platoului
2.Sectorul X, în partea de Nord-Vest a platoului, cuprinzând secţiunile X/1956, XS/1958, XNV, XV, XVI, XNV „câmpie”, şi X/1960.
3.Sectorul Z, în centrul platoului.
Depunerile sunt mult mai bogate în partea de Nord-Vest a actualului platou. Aşezarea arhaică extra-muros are ca limită spre Vest şi Sud limita platoului, în timp ce în Nord aşezarea continuă sub nivelul lacului Sinoe.

O descriere extinsă săpăturilor şi materialelor arhaice descoperite pe platou poate fi consultată în monografia de sit Histria II, 1966 (vezi capitolul semnat de Suzana Dimitriu, pp. 21-131).

 
fortificaţie  Perioada arhaică (secolele VII a. Chr. - V a. Chr.) greacă  

La aproximativ 3 m spre vest de cuptoarele elenistice F. 1 şi F. 5, a apărut un şanţ orientat aproximativ nord-sud, de peste 1 m lăţime, umplut cu nisip fin şi acoperit cu fragmente de dale de calcar galben. Şanţul de fundaţie al zidului de calcar suprapune patul de aşteptare al unui zid anterior (KK) ce avea o lăţime de minimum 0,80 m. Acesta din urmă era realizat din bucăţi de calcar şi şist verde, deasupra cărora se păstrau resturi de chirpici ars – provenind probabil din suprastructura sa. Acest zid din piatră de şist verde şi calcar este ceea ce se mai conservă din partea interioară a fundaţiei zidului de incintă arhaic. Conform observaţiilor de pe teren, soclul pe care era aşezat zidul avea o lăţime de peste 3 m, dar nu a mai fost surprins decât amprenta acestuia din urmă şi câteva blocuri de şist rămase in situ. Demantelarea acestui zid a fost urmată de o umplere a şanţului rezultat, cu un amestec de sfărâmătură de calcar şi lut galben curat. În nivelul cu arsură, care marchează distrugerea zidului arhaic, s-au descoperit câteva mici fragmente dintr-o cupă florală (databilă spre 510 - 500 a. Chr.), ceea ce confirmă momentul distrugerii zidului arhaic la sfârşitul secolului VI a. Chr.

 
fortificaţie  Epoca clasică (secolul V a. Chr. - secolul IV a. Chr.) greacă  

Maria Coja a realizat 13 sondaje şi săpături în suprafaţă cu scopul de a determina traseul zidului de incintă clasic. Astfel, începând cu anul 1955, în sectorul Z2 din centrul Platoului din Vestul cetăţii, s-a constatat existenţa unui zid de mari dimensiuni, construit din piatră de şist verde local. Continuarea săpăturilor din acest sector a adus concluzii importante: s-a stabilit că acest masiv de zidărie reprezintă fundaţia unui zid de incintă aşezat direct pe nisipul marin cochilifer. Orientarea sa este nord-sud, iar faţa sa este pe frontul de vest. Pe tronsonul cel mai bine conservat, zidul se păstrează până la o înălţime de 0,70 m şi are o grosime de 1,40 m. Spre Est a fost constatată prezenţa unui alt masiv de zidărie, realizat în aceeaşi tehnică constructivă. Această din urmă parte a zidului este mai joasă cu 0,20-0,25 m şi are o lăţime de 1,20 m. Cele două corpuri de zidărie constituie o singură structură, a cărei lăţime atinge în total 2,60 m51. În unele locuri, zidul prezintă o schimbare de plan.
Datarea ieşirii din funcţiune a acestui monument se bazează în principal pe faptul că în dărâmătura sa a fost descoperită o monedă Filip al II-lea, ceea ce permite precizarea momentului dezafectării lui în cea de a doua jumătate a secolului al IV-lea a. Chr.
Din punct de vedere stratigrafic, zidul de incintă clasic suprapune cel puţin un nivel de locuire arhaică, documentat prin existenţa unor locuinţe şi datat pe baza ceramicii descoperite în sec. VI a. Chr. Pe de altă parte, în secţiunile S1-S3 au fost înregistrate trei nivele elenistice care suprapun acest zid. Cel mai vechi dintre acestea este aşezat pe stratul de dărâmătură, gros de 0,90 – 1,10 m şi conţine materialul ceramic din secolul IV a. Chr. Pe nivelul corespunzător perioadei de funcţionare a zidului de incintă a fost descoperită o ştampilă de amforă, databilă la sfârşitul sec V a. Chr. Rezultă că zidul a fost construit ulterior secolului al VI-lea şi distrus în sec. IV a. Chr., chiar la începutul epocii elenistice. El pare să fi funcţionat în sec. V a. Chr. şi cea mai mare parte a sec. IV a. Chr. Datele stratigrafice determină datarea acestei construcţii în primul sfert al sec. V a. Chr. şi distrugerea sa fie în a doua jumătate a sec. IV a. Chr., cu ocazia expediţiei lui Filip al II lea împotriva sciţilor conduşi de regele Ateas în 339 (ipoteză Maria Coja), fie în 313, ca urmare a revoltei oraşelor pontice împotriva lui Lysimach.

 
fortificaţie  Epoca elenistică (secolul al IV-lea a. Chr. - secolul al II - lea a. Chr.) greacă  

Până în 1949 la Histria era cunoscută incinta romană târzie, descoperită în 1914 şi degajată de Vasile Pârvan, şi zidul de apărare din epoca romană timpurie care se află la aproape 400 m spre Vest de incinta cea mare. Abia în anii 1950-1954 a fost descoperit zidul de apărare elenistic.
În 1950, o mare secţiune care tăia cetatea de la Est spre Vest a surprins în cuprinsul valului III din faţa zidului cel mare, la o depărtare de cca 80 m spre Vest de acesta, urmele unei incite necunoscute până atunci, care datează din epoca elenistică. În campaniile de săpături din 1950-1954 s-a urmărit dezvelirea completă a acestui zid. Pe parcursul cercetărilor s-a constatat că în unele locuri zidul se întrerupe.
Traseul acestei incinte coincide, aproape pe toată lungimea ei, cu partea adâncită a valului III din faţa cetăţii din secolele VI-VII a. Chr. S-a presupus că nevoia de adâncire a valului ar fi cauzat anumite distrugeri incintei elenistice. Zidul elenistic a putut fi degajat şi urmărit de la Nord spre Sud pe o lungime de 150 m. Orientarea sa este N-S, fiind paralel cu celelalte incinte ale oraşului. Zidul se situează la o depărtare de 80 m spre Vest de incinta mare şi cca. 300 m spre Est de cea de pe platoul vestic al cetăţii.
Zidul, datat la finalul secolului al IV-lea a. Chr., a fost construit din material de natură calcaroasă, cu excepţia emplectonului, unde s-au folosit pietre de şist verde local. Incinta apare trunchiată, având un traseu variat şi fiind realizată prin tehnici constructive diverse. Se presupune că partea de est din sectorul de nord ar fi cel mai vechi. A doua fază este reprezentată de sectorul de zid cu complexul porţii, care este mai puţin unitar decât precedentul, dar mai bine lucrat. Faza a treia, situată în prelungire spre sud, este cea mai unitară şi bine conservată. Faza următoare, a patra, este păstrată precar. Aceasta a fost datată în cea de-a doua jumătate a secolului al II-lea a. Chr.

 
fortificaţie  Epoca romano-bizantină (secolele IVp.Chr. -VII p.Chr.)    

Incinta cea mare a fost cercetată pentru prima dată de către Vasile Pârvan încă din anul 1914 printr-o tranşee de-a lungul zidului şi reprezintă ultima restrângere a cetăţii pe vechiul promontoriu stâncos. Începând din 1921 au început să fie ridicate dărâmăturile din faţa curtinelor şi turnurilor. Finalizarea acestei lucrări a avut loc după moartea lui Vasile Pârvan. Totuşi, în aceste prime campanii, zidul nu a fost degajat de dărâmături şi în interior, cu excepţia zonei de la poarta principală spre Sud, până la terme. Abia după 1949 s-a continuat degajarea lor.
Incinta târzie înconjoară cetatea în funcţie de forma terenului, formând un poligon neregulat. Partea de incintă dinspre lac se desfăcea în două laturi unite în unghi. Se presupune că deşi această porţiune de incintă nu a suferit atât de mult de pe urma atacurilor, precum cea de Vest, a fost totuşi distrus pentru exploatarea de piatră după ce la Vadu a fost stabilită o tabie turcească.
Laturile incintei de Nord şi Sud merg aproape în linie dreaptă până la întâlnirea lor cu latura dinspre Vest. Aceasta, cu mici devieri, merge în linie dreaptă, de la Nord la Sud. Zidul acestei laturi trece prin plin oraş, tăind edificii, ale căror ziduri fie le înglobează în el, fie le îmbracă.
Spre deosebire de celelalte laturi, pe care nu se observă niciun turn, pe latura de Vest sunt patru turnuri şi trei bastioane dreptunghiulare, la care se adaugă turnurile de la colţuri, tot de formă dreptunghiulară. Această incintă târzie se compune din material luat din ziduri, clădiri şi monumente mai vechi. Doar câteva dintre pietrele întrebuinţate la construirea incintei târzii au fost lucrate anume în acest scop şi ele sunt realizate dintr-o piatră calcaroasă galbenă, foarte slabă, care se desface în fâşii. La mijlocul laturii de Vest a incintei se află poarta principală a cetăţii, bine fortificată, cu două bastioane în faţă şi alte două în linie cu zidul şi între ele o curte largă. Către colţuri se mai află câte o poartă mai mică.
Descrierea turnurilor, bastioanelor şi curtinelor
Turnul A, păstrat într-o stare precară, are formă patrulateră, cu latura de Vest de 3,25 m., cea de Nord 8m, cea de Est 11 m şi cea de Sud 2,45 m. Zidurile sale, în special cele de Vest şi Sud, au fost distruse în mare parte.
Curtina „a” merge spre Vest în linie dreaptă 67 m., având paramentul foarte distrus.
Turnul B, care termină curtina „a” spre Vest, poate fi interpretat ca un fel de contrafort al acestei curtine. El iese afară numai faţă de această curtină cu 2, 70 m. Faţă de curtina „b” nu are nicio proeminenţă, iar faţa lui de Vest este în perfectă continuare a curtinei.
Curtina „b” continuă până la bastionul C, care o apără spre Sud, şi are o lungime de 16,34 m. La 3,26 m înapoi de la bastionul C se deschide o portiţă secundară largă de 1,10 m.
Bastionul C are o formă care în parte se explică prin deplasarea curtinei B. Acest bastion are formă neregulată, fiind probabil construit mai târziu. Către poarta mică el are o latură de 12.06 m, cea de front are 7,74 m, iar cea de Vest, după 7,61 m face un intrând adânc de 4,60 m şi larg de 3,32 m, apoi iese iar în afară cu 1,55 m şi formează un pinten de 2,50 m până la curtina „c”. Este posibil ca acest pinten, format din două părşţi, astupa astupa o veche poartă, fiind contemporan cu refacerea curtinei „b”.
Curtina „c” este lungă de 22,42 m. Din parament se păstrează două rânduri de blocuri, iar numărul lor creşte până la şapte aproape de turnul D.
Turnul D are formă aproape pătrată , cu laturile de cca 9,40 m. Pe faţa de Nord se păstrează 3 până la 8 rânduri de pietre, pe cea de vest 3 până la 5, iar pe cea de sud 3 până la 7. Blocurile sunt asemănătoare ca material, tehnică şi înălţime, ca cele din curtina „c”, în timp ce câteva excepţii sunt realizate din calcar gălbui şi sunt fasonate mai sumar, sau au alte calităţi (provenind de la diverse monumente).
Curtina „d” măsoară 22,74 m. Paramentul se păstrează pe o înălţime de 3,94 m – 4,10 m de la soclu, cuprinzând între 5 şi 8 rânduri de blocuri. Blocurile, similare cu cele din curtina precedentă, sunt refolosite din monumente mai vechi.
Turnul E are formă dreptunghiulară, cu latura frontului lungă de 12,58 m, iar cele laterale de câte 8,77 m. Înălţimea paramentului este de 4 m lângă curtine şi cca 2,30 spre latura frontului. Analizând materialul de construcţie, s-a presupus că turnul a suferit reparaţii ulterioare, în timp ce curtinele adiacente nu arată semne în acest sens.
Curtina „e” este lungă de 31,84 m şi se leagă cu capătul celălalt al turnului porţii. Lângă turnul E are 6 rânduri treptat, iar pe parcurs ele scad treptat, ajungând la 2 lângă turnul porţii. Sunt indicii conform cărora această curtină, fiind în apropierea imediată a porţii, a fost distrusă în timpul unui atac inamic şi după aceea refăcută.
Curtina „f” se întinde între bastionul interior al porţii principale şi bastionul F. Aceasta este lungă de 28,74 m.
Bastionul F are formă dreptunghiulară, cu laturile adiacente curtinelor de cca 8,80 m (Nord şi Sud), iar cea de front de 12,50 m. Paramentul zidurilor laterale nu se leagă cu curtinele, ci pătrunde în interiorul lor, fapt care sugerează că bastionul nu a fost distrus până jos, şi la refacere, curtinele, deplasându-se în afară, au cuprins în ele o parte din paramentul lateral al bastionului.
Curtina „g” este lungă de 22,90 m. Înălţimea paramentului ajunge în general la 3,80 m, păstrându-se aproape peste tot în jur de 4-6 rânduri de blocuri. Cercetările au scos la iveală indicii că zidul curtinei a fost dărâmat şi refăcut.
Turnul G este cel mai mare turn al cetăţii şi este posibil ca el să fi servit şi ca post de veghe. Zidurile lui laterale sunt lungi de 14,30 m, iar cel de front de 15,33 m. Înălţimea maximă a paramentului pe latura de Nord este de 4,60 m, la mijlocul ei. Către curtină a fost observată o spărtură mare, iar spre front înălţimea scade la 2,66 m. Materialul din care este confecţionat este lucrat cu grijă. În interior, turnul este împărţit în două încăperi printr-un zid în pereţii laterali ai turnului. Zidul, gros de 1,50 m, servea la susţinerea grinzilor platformei turnului, şi poate a acoperişului. Peretele din fundul turnului nu este în linie cu zidul curtinelor adiacente, ci iese în afara lui cu cca 1 m. Este prevăzut cu scară de acces şi cu o intrare specială în turn largă de 2 m.
Curtina „h” are o lungime de 21,86 m. Înălţimea maximă a paramentului păstrat este de 4,30 m lângă turnul mare, cu 8 rânduri de blocuri. Descreşte la mijloc până la 1,70 m, cu 3 rânduri de blocuri, apoi iar creşte lângă bastionul H, până la 4 m, cu 6 rânduri de blocuri. Această curtină nu are legătură nici cu turnul G, nici cu bastionul H, care urmează. Zidurile lor se îmbucă în paramentul curtinei.
Bastionul H are latura de front lungă de 6,11 m, cea de Sud de 3,81 m, iar cea de Nord de 6,07 m. Paramentul bastionului se păstrează pe 3,42 m pe faţa de Nord, 3,50 m pe latura de front şi 3,88 pe cea de Sud. În dreptul acestui bastion zidul îşi schimbă traseul mai spre Vest, iar rolul bastionului este de întărire a colţului făcut de zid.
Curtina „i” are traseul cu 2,26 m mai la Vest faţă de linia zidului de până la ea. Este lungă de 31,90 m, iar paramentul său se păstrează pe o înălţime maximă de 3,50 m, având între 3 şi 6 rânduri de blocuri. A conţinut inscripţii, la fel ca alte părţi ale incintei.
Turnul I are latura de Nord lungă de 11,20 m, iar cea de Sud numai de 7,48 m. Totuşi, laturile sunt egale, căci restul până la 11,20 m din latura de Nord nu aparţine turnului, ci curtinei refăcute în unghi drept şi care înainte mergea oblic spre turn. Înălţimea paramentului pe latura de Nord este de cca 4,50 m. Latura de front, lungă de 13,96 m, este înaltă de 2,76 m şi cuprinde 5 rânduri de blocuri lucrate îngrijit din piatră calcaroasă galbenă. Latura de Sud are ca temelie un zid mai vechi, care vine din cetate pe sub zidul şi latura de sud a turnului I şi merge spre Vest. Turnul nu are deloc legătură cu curtina „k”.
Curtina „k” are o lungime de 23,74 m, iar la cca 4.95 m de la turnul I este întreruptă de o poartă largă de 2,40 m. Paramentul curtinei se păstrează pe o înălţime de 3,60 m.
Turnul K încheie latura de front a incintei, la Sud, fiind un turn de colţ. Acest turn are formă patrulateră. Latura sa de Nord măsoară 6,19 m, cea de Vest are 9,07 m, cea de Sud are 9,10 m, iar cea de Est – 3,80 m. Paramentul se păstrează pe toate laturile pe o înălţime medie de 3 m.
Curtina „l” limitează cetatea spre Sud. Aceasta este lungă de 80 m şi pe toată această lungime nu prezintă turnuri. Acest fapt sugerează că în faţa sa, în vechime, era marea. La cca 10 m depărtare de la turnul K era o mică poartă, largă de cca 1,10 m. Grosimea zidului curtinei la bază este de până la 3,20 m, iar în partea superioară ajunge la 2,60 m. Paramentul zidului se păstrează mai bine lângă turnul K, până la 2,60 m.
Pe latura dinspre lac a cetăţii s-au găsit câteva porţiuni din zidul-incintă. El urma forma terenului şi se presupune că nu avea niciun turn.
În concluzie, se pare că incinta mergea de jur împrejurul promontoriului stâncos al vechii aşezări greceşti, urmând forma terenului, iar numai în partea dinspre uscat în linie dreaptă, trecând peste ruinele unor foste clădiri. Se consideră că prima fază de construcţie a incintei ar fi avut loc în secolul al IV-lea, având caracter net defensiv.

 
fortificaţie  Epoca romană târzie (secolele IV p. Chr. - XVII p. Chr.) romană  

Poarta principală a cetăţii este precedată de o platformă construită din pietriş şi din cărămidă. Această platformă a fost mai târziu acoperită de primul val de pământ, care a fost adăugat în secolul al VI-lea p. Chr. ca un nou obstacol defensiv al cetăţii. În vecinătatea porţii, între cele două turnuri rectangulare care o străjuiesc, terenul a fost nivelat şi consolidat cu lespezi mari de piatră, dintre care unele conţin importante documente epigrafice.
Prin această poartă se pătrundea în curtea interioară, de formă rectangulară, uşor asimetrică, măsurând pe latura de Est 10,70 m, pe latura de Vest 10,30 m, la Nord 7,15 m, iar la sud 7,20 m. Curtea interioară era limitată la Nord şi Sud de două curtine construite cu acelaşi material precum zidul turnurilor.
Întregul sector a suferit o remaniere la puţin timp după construire în scopul întăririi sistemului defensiv al porţii: s-au construit la 7,20 m două turnuri mai mici, în timp ce turnurile mai mari sunt posterioare acestora, modificând astfel conturul curţii interioare a porţii principale. Aceste două noi turnuri de formă rectangulară, măsurând 5,80 x 3,50 m turnul din stânga şi 6,50 x 3,80 m turnul din dreapta, se păstrează în condiţii mai puţin bune decât cele exterioare porţii. Ele sunt construite din material variat şi joacă un rol minor al sistemului defensiv al intrării în cetate.
La 3,80 m spre Est de colţurile acestor două turnuri interioare, alte două ieşituri, asemănătoare celor de la poarta principală, dar mai mici, constituie tocul celei de a doua porţi, largă de 3,20 m, limitată spre Vest de un prag înalt, tăiat de două rigole necesare trecerii vehiculelor. În faţa şi în spatele acestei porţi, urmată de o stradă lungă de 8,50 m, continuă pavajul construit din lespezi neregulate de piatră, spre piaţa mare a oraşului.

 
piaţă urbană  Epoca romană târzie (secolele IVp. Chr. - VI p. Chr) romană  

Piaţa mare are formă trapezoidală, cu lungimea de 25 m şi lăţimea de 14.50 m şi reprezintă una din marile pieţe ale oraşului Histria în ultima fază a istoriei sale. Trei dintre laturile acestei pieţe sunt limitate de diferite edificii. Se presupune că piaţa a funcţionat în secolele IV-VI p. Chr. Către Sud, această piaţă continuă cu o largă stradă pavată, care traversează pe direcţia Nord-Sud, paralel cu zidul de incintă, întreg cartierul de Vest al oraşului, până la porticul cu coloane. De o parte şi de alta a acestei străzi sunt edificii publice şi private.

 
Terme  Epoca romană timpurie (finalul secolului I p. Chr. şi începutul secolului al II-lea p. Chr.) romană  

În 1963-1964, cu ocazia unor lucrări edilitare care au avut loc într-o zonă situată la circa 100 m Est de incinta romană şi la 300 m vest de incinta romano-bizantină, au fost descoperite ruinele unui edificiu termal important. Acest edificiu a fost săpat pe parcursul anilor 1964 – 1973, cu întreruperi. Acesta a fost construit la finalul secolului I p. Chr. şi începutul secolului al II-lea p. Chr.

 
Terme  perioada romană târzie (secolele IV p. Chr. - V p. Chr.) romană  

La sud de piaţa cu portic se întinde marea clădire a termelor romane, pe o suprafaţă dreptunghiulară de aproximativ 800 m2. Acestea erau plasate chiar la marginea de Sud a oraşului, lângă ţărm. Mai târziu, ele au devenit interioare prin adăugirea la oraş s unei noi suprafeţe câştigate spre Sud asupra apei.
Vasile Pârvan a fost cel care a săpat termele de sub dărâmături, între 1915 şi 1927. După 1927 s-au mai făcut câteva lucrări de finisaj, în urma cărora s-au descoperit mozaicurile şi câteva elemente noi cu privire la camerele cu hipocaust: Acestea au fost descoperite în sondajele din anii 1949- 1952.
Termele au suferit de a lungul timpului 3 refaceri importante care corespund celor trei faze de construcţie constatate în regiunea de Sud a Cetăţii: prima a avut loc la jumătatea secolului al treilea p. Chr., după invazia goţilor din 248 p. Chr., a doua este documentată la începutul secolului al IV-lea p. Chr., iar a treia la sfârşitul secolului al V-lea şi începutul secolului al VI-lea p. Chr.. În primele două refaceri pavajul termenilor s-a ridicat deasupra nivelului iniţial, însă nu cu mult. Abia după a treia refacere nivelul a urcat considerabil.
Termele se sprijină cu partea de Vest pe zidul de incintă. Spre Est, ele sunt limitate de un zid lung de 31, 70 de metri şi gros de 1,10 m. Către Sud, termele nu au nicio limită continuă, ce prezintă intrânduri şi ieşinduri, după necesităţile funcţionării diferitelor piese termale. Edificiul termelor se împarte în două părţi cu funcţionalităţi diferite.
Partea din Nord cuprinde sălile de acces şi de distracţie a publicului, iar cea din Sud cuprinde piesele cu funcţiunea propriu zisă termală, adică: tepidarium, caldarium, frigidarium, şi poate laconicum apodyterium, praefurnia şi gurile canalizării. Partea nordică formează un dreptunghi de 28 x 13,50 m. Aici se aflau loje care erau separate prin arcade, şi se terminau sus cu o boltă în formă de cruce. Aceste loje erau pavate cu mozaic, care s-a păstrat pe alocuri. Mozaicul se compune din pietricele mici, tesserae, de calcar alb, cu bob fin, tăiate într-o formă patrulateră. Acest pavaj a fost interpretat ca fiind anterior reconstrucţiei de după atacul goţilor din 248 p. Chr, aparţinând primei faze de construcţie a termelor.
Partea a doua a termelor, cu funcţie termală propriu-zisă, se compune din patru săli care se înşiruie de la Est la Vest de-a lungul zidului care o separă de cea dintâi descrisă mai sus. Prima sală se află la Est şi funcţiona probabil ca vestiar. Probabil că ea se încălzea prin deschiderea uşii din peretele de Vest care dă acces la o sală prevăzută cu hipocaust. Sala următoare se află spre Vest ce şi adăpostea un cuptor (praefurnium). Este probabil ca în această cameră să fii funcţionat un sistem de încălzire prin care circula căldura pe pereţi şi care în acelaşi timp servea şi pentru tiraj. Sub pavajul său exista un hypocaustum. Mai târziu, când clădirea nu mai avea funcţia de Terme, această cameră a fost despărţită în două. Cea de a treia cameră se află la Vest fata de cea precedenta, şi era prevăzută cu hipocaust şi cu un cuptor propriu. Camera a patra, ultima spre Vest, are formă dreptunghiulară cu absidă la capătul de Vest. Şi această cameră era prevăzută cu hipocaust. Se presupune că şi această cameră a avea un cuptor. O descriere extinsă a camerelor, însoţită de o interpretare a funcţionalităţii fiecărei camere în parte poate fi consultată în volumul Histria I (Emil Condurachi, 1954).
În legătură cu datarea termelor se consideră că ele datează din secolele IV p. Chr. - V p. Chr., dar păstrează şi resturi de ziduri mai vechi, încorporate în zidurile noi. În spatele acestor camere, atunci când funcţionalitatea lor chiar era cea de terme, se aflau fără îndoială construcţii în legătură cu această funcţie: praefurnia, depozite de lemne şi de diferite unelte şi camerele lucrătorilor, care aveau probabil statutul de sclavi. Săpăturile în această parte au fost făcute după 1927. Ele au fost completate prin sondaje în în 1950 şi 1952. În urma cercetărilor s-a ajuns la concluzia că aceste construcţii aparţin fazelor când termele nu mai aveau funcţiune termală. Din faţă anterioară sau găsit doar fragmente de ziduri.

 
cartier de locuinţe  Epoca romană (secolele III p. Chr. - VI p. Chr.) romană  

Imediat în spatele zidului de Vest al incintei, dar la un nivel mai jos decât limita la sol a incintei, se disting fragmentele de zid a trei încăperi. Ele erau deja acoperite cu dărâmături, în momentul în care se construia în acest sector incintă. Drept dovadă stă gura de canal, situată chiar deasupra acestui nivel, la 1,05 m mai sus, cât şi temelia zidului de incintă care pătrunde în acest strat de cultură. Prin poziţia lor stratigrafică şi prin materialul din care sunt realizate, aceste ziduri aparţin unor clădiri anterioare dezastrului din 248 şi constituie prima dovadă concretă a prezenţei unui strat prim peste care s-a construit la sfârşitul secolului al III-lea p. Chr. noua cetate. Ceea ce pare a ieşi în chip evident din poziţia stratigrafică ca şi din felul în care sunt construite strada canalul şi încăperile este faptul că avem de a face cu un complex arheologic anterior construirii zidului de incintă. Spre Est de blocurile de margine ale acestei străzi şi până la strada pavată ce duce spre terme se precizează destul de bine limitele a trei încăperi de formă şi dimensiuni inegale. Ele sunt situate la un nivel mai ridicat decât prima stradă şi aparţin unei epoci mult mai târzii, datând probabil în secolele al IV-lea şi al VI-lea p. Chr. Cam toate vestigiile din acest cartier pun probleme de stratigrafie şi implicit de datare. O descriere extinsă a situaţiei poate fi consultată în volumul Histria I (Emil Condurachi, 1954).

 
constructie  Epoca romană târzie (secolele IV p. Chr.- VI p. Chr.) romană  

Pe partea stângă a străzii care duce la terme se află un monument descris de Emil Condurachi ca având stil basilical, adaptat din cauza necesităţilor sale de funcţionare. Monumentul are trei încăperi dintre care ultima se termină cu absidă semicirculară. Aceste încăperi comunică între ele două uşi interioare. Monumentul comunica cu exteriorul prin două uşi – una în peretele de este şi alta în cel de Nord. Clădirea este asimetrică şi se consideră că ea a suferit modificări de a lungul timpului.
Această construcţie a fost interpretată drept un bazar (tabernae) care era destinat comerţului. Partea din Vest constituia tejgheaua necesară acestui comerţ. Structura acestui monument cuprinde o încăpere de Nord care adăpostea compartimentele unui bazar. Alte două încăperi de la Sud par a fi legate de activităţi comerciale. Prin urmare, acesta a fost interpretat drept un edificiu comercial care cuprindea un officium, un depozit şi un bazar de desfacere.

 
piaţă cu portic  Epoca romană târzie (finalul secolului al V-lea p. Chr. şi începutul secolului al VI-lea p. Chr.) romană  

Piaţa cu portic este pavată cu dale mari de piatra calcaroasă de formă dreptunghiulară. Printre ele se află multe dale de marmură care au fost probabil luate din dărâmăturile edificiilor mai vechi. Ea are o formă patrulateră neregulat. Pe margine a fost descoperită o bordură formată din blocuri reutilizate. Pe această bordură se află baze de coloane in situ. Acest spaţiu a fost interpretat ca o piaţă sub cerul liber, de formă patrulateră şi pavată cu dale de piatră, având pe margini coloane care, împreună cu pereţii clădirilor vecine, formau un portic acoperit. În funcţie de tehnica de construcţie a pietrei sa stabilit că ea a fost construită cândva între finalul secolului al V-lea p. Chr. şi începutul secolului al VI-lea p. Chr.

 
basilică  Epoca romană târzie (secolele V-VI p.Chr) romană  

Unul din cele mai importante edificii de epocă romană de la Histria este basilica eposcopală, care are dimensiuni impresionante şi a fost descoperită în centrul cetăţii. Săpăturile la acest monument au fost începute în 1969-19701 şi reluate din 1984. Alexandru suceveanu a stabilit patru faze de dezvoltare ale basilicii. Totuşi, s-a stabilit faptul că doar primele două faze acoperă existenţa propriu-zisă a basilicii, în timp de pe parcursul fazei a treia monumentul a fost dezafectat.
Basilica este situată într-unul dintre cartierele oraşului, delimitat de străzile A-D, pe un spaţiu de aproximativ 200 m Est-Vest şi 170 m Nord-Sud. Acest monument are în componenţa sa un naos în trei nave, cu un transept la Est şi un narthex la Vest. Naosul are adăugite o serie de anexe importante. Basilica mai conţine un atrium la Vest, cu un coridor-portic şi anexe. O descriere extinsă a cercetărilor, arhitecturii şi un catalog de materiale descoperite pe parcursul săpăturilor acestui important monument basilical pot fi consultate în monografia Histria XIII, dedicată Basilicii episcopale, semnată de Alexandru Suceveanu (2007).

 
basilică  Epoca romană târzie romană  

Basilica cu criptă, cunoscută şi sub numele de „Basilica Florescu”, este poziţionată pe latura de est a pieţei mari a oraşului târziu de la Histria, în axul porţii mari, mai precis la circa 50 m distanţă de aceasta. Acest edificiu suprapune numeroase structuri arhitectonice, foarte greu de descifrat în prezent.
Partea de vest a basilicii a fost identificată încă de la începutul anilor 30 de către profesorul Scarlat Lambrino, dar până în 1950 nu a fost cercetată sistematic.
Între anii 1950 şi 1953 profesorul Gr. Florescu a început o cercetare mai amplă a basilicii, ale cărei rezultate au fost publicate în 1954 în primul volum al seriei monografice Histria.
În anul 2002 la iniţiativa profesorului Al. Suceveanu, responsabil al şantierului arheologic, s-a reluat cercetarea acestui monument cu colaborarea arhitectei Irina Băldescu. Noile cercetări şi-au propus restituirea stratigrafiei complete a monumentului şi elaborarea unui proiect de restaurare a singurei, până în prezent, basilici cu criptă de la Histria, precum şi a zonei din proximitate.
Edificiul are dimensiuni relativ modeste (19,60 m lungime şi 12,20 m lărgime), trei nave, absidă semicirculară orientală, narthex necompartimentat şi criptă de altar cu scară de acces pe latura de sud.
Zidurile, conservate în fundaţie şi pe una-două asize în elevaţie, construite în opus incertum, au fost cimentate pe parcursul restaurării, iar în consecinţă observaţiile stratigrafice nu mai sunt posibile. Un număr mare de spolii au fost utilizate în structura zidurilor. Pavimentul original în cărămidă nu se mai conservă decât pe o zonă restrânsă în centrul navei centrale a basilicii. Cu excepţia criptei, nu se păstrează nimic din instalaţiile liturgice ale basilicii.

 
basilică  Epoca romană târzie romană      
basilică  Epoca romană târzie (secolele V - VI p. Chr.)    

Acest edificiu a fost descoperit de Vasile Pârvan, care, din pricina primului război mondial, nu a reuşit să publice decât informaţii sumare despre acest monument.
În toamna anului 1917 - arhitectul german J. Iacobs a întreprins săpături clandestine la basilică, după care a publicat câteva informaţii. Cel care a publicat un plan al acestei basilici a fost arhiepiscopul german R. Netzhammer, în cartea sa despre antichităţile creştine din Dobrogea, pe baza planului şi informaţiilor oferite de arhitectul J. Iacobs.
1955-1956 - Cercetările arheologice au fost reluate de Em. Popescu, care a adus corectări planului publicat de R. Netzhammer. Acum au fost descoperite 13 morminte, dintre care 8 în interiorul acesteia, majoritatea aparţinând primei necropole (sec. IV-V p.Chr.).
Cele mai ample cercetări au fost întreprinse, în anii 1961-1964, de către N. Hamparţumian, care a descoperit încă 74 de morminte. Acum a fost precizată existenţa celor două necropole, prima dintre ele fiind anterioară basilicii, cea de-a doua, contemporană
Cercetările arheologice au fost reluate în anul 2001 la monumentul în discuţie, obiectivele urmărite fiind, aşa cum aminteam mai sus, precizarea cronologiei basilicii, precum şi a raporturilor ei cu cele două necropole, cea din secolele IV–V p. Chr., respectiv cea din secolele VI–VII p. Chr.
Acest monument basilical a fost amplasat peste o serie de construcţii anterioare şi are trei abside. Fundaţiile absidelor de nord şi de sud au fost descoperite in situ. Absida sudică a fost parţial distrusă de mormântul 13, atât ea, cât şi mormântul amintit fiind descoperite în timpul săpăturilor făcute de Em. Popescu în 1956.
Absidele laterale de la est sunt înlocuite de ziduri drepte, orientate nord-sud. Basilica are naosul trinavat, fiecare dintre cele trei nave fiind divizată de câte patru rânduri de coloane pe fiecare latură, din care s-au păstrat numai blocurile de calcar folosite drept baze. Zidurile basilicii au fost construite din şist local, fiind legate cu pământ. Probabil într-o a treia fază, corpului central al basilicii i se adaugă cinci anexe: trei pe latura de sud, una spre nord-est şi alta la vest. Posibilitatea existenţei unei alte faze de funcţionare a basilicii este argumentată de adosarea zidurilor anexelor la cele ale navei centrale, precum şi de utilizarea unor spolii provenite din fazele anterioare ale basilicii (inclusiv capiteluri de marmură şi de piatră cu semnul crucii) la construirea acestora.
Este posibil ca prima fază a basilicii să dateze de la sfârşitul secolului al V-lea şi prima parte a secolului al VI-lea. Faza a doua, când se ştie că la marea basilică episcopală din centrul cetăţii anexele se măresc considerabil, datează probabil de la mijlocul şi din a doua jumătate a secolului al VI-lea, în timp ce faza a treia ar putea să dateze din ultimii ani ai secolului al VI-lea şi din primii ani ai celui următor, ultimul mormânt precis databil (M 43) fiind practicat în jurul anului 600 p.Chr.
Este posibil ca în etapa de început basilica să fi deservit cartierul extramuran, iar ulterior, cu ocazia reextinderii celei de-a doua necropole (din secolele VI-VII), aceasta să fi devenind o basilica caemeterialis.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare sistematică 2021

Sector extra muros Poarta Mare – Turnul Mare

Muzeul Naţional de Istorie a României DAMIAN Paul
BÂTLÂC Adela
PARASCHIV-GRIGORE Eugen Marius
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti APOSTOL Virgil
2. cercetare sistematică 2021

Sector Acropolă Centru-Sud

Universitatea din București BOTTEZ Valentin Victor
ŢÂRLEA Alexandra
LIŢU Alexandra
ILIESCU Iulia
CONSTANTIN Anca
ŞTIRBU Franceska
PENEA Radu
CIUR Vlad
DEMIR Zeynel
IVĂNESCU Ylva
IVAN Cătălina
COMAN Delia
LOLUȚĂ Ana-Maria
TARCAN Delia
DINU Horia
NEINER Alina
Universitatea "Ovidius", Constanţa DONE Georgiana
BARBU Daniel
SICLITARU Alexandru
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti APOSTOL Virgil
3. cercetare sistematică 2021

Sectorul Basilica cu criptă

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti ACHIM Irina
DIMA Mihai
4. cercetare sistematică 2021

Sector Platou Est

University of Texas at Austin, USA RABINOWITZ Adam
FLEMING Elijah
Liceul de Artă "McCallum" Austin RABINOWITZ Zoe
Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, București IANCU Liviu
Universitatea "Ovidius", Constanţa PAVEL Cătălin
COJOCARU Cosmin
CONSFERENȚ Mihaela
SICLITARU Alexandru
STOENICĂ Irina
FURTUNĂ Ștefania
Pennsylvania State University WRIGHT Sterling
Universitatea de Stat "Bogdan Petriceicu Hasdeu", Cahul MANALACHI Victoria
MANALACHI Nicoleta
Universitatea din Oslo PETRE Radu Gabriel
5. cercetare sistematică 2021

Sector Templu

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti BÎRZESCU Iulian
Universitatea Bucureşti IANCU Liviu
6. cercetare sistematică 2020

Facultatea de Istorie, Universitatea București BOTTEZ Victor Valentin
LIȚU Alexandra
ȚÂRLEA Alexandra
ILIESCU Iulia Alexandra
CONSTANTIN Anca
GEORGESCU Agatha
PENEA Radu
ŞTIRBU Franceska
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti APOSTOL Virgil
Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir" BELDIMAN Corneliu
7. cercetare sistematică 2019

Sectorul Acropolă Centru-Sud

* AWAD Riad
Facultatea de Istorie, Universitatea București BELDIMAN Cornelui
DOȚE Gabriela
GEORGESCU Agatha
PENEA Radu
ȘTIRBU Francesca
TARBĂ Claudia
MĂNESCU Alexandra
BOTTEZ Valentin - Victor
LIȚU Alexandra
ȚÂRLEA Alexandra
ILIESCU Iulia Alexandra
DINU Georgiana
CONSTANTIN Anca
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti APOSTOL Virgil
Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia SONU Diana
8. cercetare sistematică 2019

Punct: Platoul de Est

Liceul de Artă "McCallum" Austin * *
American School of Classical Studies at Athens DIBBLE Flint William
Colegiul Național Pedagogic "Regina Maria" Ploieşti LUPU Simina
Arheolog independent MARTINI Ioanida
Facultatea de Istorie, Universitatea București IANCU Alina
IANCU Liviu Mihail
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti BÎRZESCU Iulian
Pennsylvania State University WRIGHT Sterling
Universitatea "Iuri Fedkovici" Cernăuţi YAKIBCHUK Oleksandr
VOITSYKEVYCH Mykhailo
University of North Carolina TOBIN-DODD Rachael
University of Texas at Austin, USA ROVER Thomas
CRANE Suzan
RABINOWITZ Adam
FLEMING Elijah
BEACH Sheryl
BEACH Tymothy
Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea "Ovidius" Constanța PAVEL Cătălin
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca CORIALAN Antonia
9. cercetare sistematică 2019

Sector extra muros Poarta Mare-Turnu Mare

Muzeul Național de Istorie a României DAMIAN Paul
BÂLTÂC Adela
PARASCHIV-GRIGORE Eugen Marius
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti APOSTOL Virgil
10. cercetare sistematică 2018

Sectorul Acropolă Centru-Sud (UB)

* APOSTOL Virgil
Universitatea din București ILIESCU Iulia
BELDIMAN Corneliu
BOTTEZ Valentin
ȚÂRLEA Alexandra
LIȚU Alexandra
CREȚU Ciprian
VLADU Adrian
CONSTANTIN Anca
DINU Georgiana
SONU Diana
DAVID Raluca
DOȚE Gabriela
GEORGESCU Agatha
IORGANDA Tatiana
PENEA Radu
ŞTIRBU Franceska
TARBĂ Claudia
Institutul de Arheologie"Vasile Pârvan" București VÂLCU Aurel
Muzeul Național de Istorie a României RADU Valentin
Institut Catholique d'Études Supérieures DEVOYE Yann
LE LÉDAN Etienne
11. cercetare sistematică 2018

Sărătură (SAR)

Universitatea din București BOTTEZ Valentin
VLADU Adrian
DOȚE Gabriela
GEORGESCU Agatha
Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj POP S.
Voluntar BIVOLARU L.
CIUTACU B.
HANGANU V.
Université Aix-en-Provence BIVOLARU Alexandra
12. cercetare sistematică 2018

Sector extra muros Poarta Mare – Turnul Mare

Muzeul Național de Istorie a României DAMIAN Paul
BÂLTÂC Adela
PARASCHIV-GRIGORE Eugen
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" București APOSTOL Virgil
13. cercetare sistematică 2018

Sector Sud

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" București DABÎCA Mircea
Colegiul Noua Europă, București PAVEL Cătălin
Universitatea din București, Facultatea de Istorie CREȚU Ciprian
SONU Diana
14. cercetare sistematică 2018

Basilica cu Criptă

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" din București ACHIM Irina
Muzeul Băncii Naționale a României, București DIMA Mihai
15. cercetare sistematică 2017

Punct: Sărătură - prima campanie de săpături din acest punct.

* BOTTEZ Valentin V.
* PAVEL Cătălin
* BIVOLARU Alexandra
* VLADU Adrian
Universitatea Paris 1 * *
AMU * *
Facultatea de Istorie UB * *
16. cercetare sistematică 2017

* BÂLTÂC Adela
* DAMIAN Paul
* PARASCHIV-GRIGORE Eugen
* APOSTOL Virgil
* OSMULIKEVICI Alexandru
IAB * *
MNIR * *
17. cercetare sistematică 2017

sector ACS

* LIȚU Alexandrina
* ȚÂRLEA Clara Alexandra
* BOTTEZ Victor Valentin
* DINU Georgiana
* SONU Diana
* ILIESCU Iulia Alexandra
* TUFARU Marian Ilie
* FLOREA Cristina
* IORGANDA Tatiana
* CONSTANTIN Anca
* APOSTOL Virgil
* BAROSA Arina
* VLADU Adrian
* CREȚU Ciprian
*    
*    
*    
Institutul de Arheologie Vasile Pârvan * *
UB Facultatea de Istorie * *
18. cercetare sistematică 2016

* AVRAM Alexandru
* ANGELESCU Mircea
* BÎRZESCU Iulian
* BÎRZESCU Florina
* BÂLTÂC Adela
* ACHIM Irina
* BOTTEZ Valentin
* CLIANTE Laurențiu
* DABÂCA Mircea
* DAMIAN Paul Cristian
* HEROIU Andrei
* LIȚU Alexandra
* NASTASI Irina
MNIR * *
Arkeo * *
UB-FI * *
MINAC * *
INVP București * *
19. cercetare sistematică 2015

Sector Acropolă Centru-Sud

U Bucureşti BIVOLARU Alexandra
BOTTEZ Valentin - Victor
CIOBOTARU Alina
IANCU Liviu
ILIESCU Iulia
LIȚU Alexandra
PAVEL Diana
TÂRLEA Alexandra
TUFARU Ilie Marian
20. cercetare sistematică 2014

Sector Acropolă Centru-Sud

* VÂLCU Aurel
U Bucureşti BIVOLARU Alexandra
BOTTEZ Valentin - Victor
CIOBOTARU Alina
DIACONU Alin
IANCU Liviu
ILIESCU Iulia
KOLEBANOV Vasili
LIȚU Alexandra
MARIN Tudor
RUSU Horia
SÎRBU Cătălin
TÂRLEA Alexandra
TRIFU Marius
TUFARU Ilie Marian
VĂCĂLIE Radu
MNIR BĂDESCU Alexandru
IAB ANGELESCU Mircea Victor
21. cercetare sistematică 2014

sector T (Templu)

UBB Cluj * *
IAB PANAIT-BÎRZESCU Florina
MĂRGINEANU-CÂRSTOIU Monica
AVRAM Alexandru
BÎRZESCU Iulian
MNIR APOSTOL Virgil
MINAC TALMAŢCHI Gabriel
MANEA Elena-Brândușa
POMÎRLEANU Sergiu-Iulian
DUMITRIU Ciprian
HORBANIUC Monica-Maria
MĂTRESCU Eliza-Alexandra
PETREUȘ Ion
UAIC Iaşi NICA Cristina
PLĂCINTĂ Tiberiu
U Bucureşti LIŢU Alexandra
22. cercetare sistematică 2014

Sector RTS (Zid Roman Timpuriu Sud)

IAB ANGELESCU Mircea Victor
MINAC NASTASI Irina
23. cercetare sistematică 2014

Sector Sud

IAB DABÎCA Mircea Mihail
UBB Cluj KUCSINSCHI Linca
24. cercetare sistematică 2014

Extra muros Poarta Mare – Turnul Mare

MNIR DAMIAN Paul
APOSTOL Virgil
BÂLTÂC Adela
PARASCHIV-GRIGORE Ioana
25. cercetare sistematică 2013

sectorul Extra Muros-Poarta Mare-Turnul Mare

* DAMIAN Paul
* BÂLTÂC Adela
* APOSTOL Virgil
* PARASCHIV-GRIGORE Ioana
* PARASCHIV-GRIGORE Eugen
MNIR * *
26. cercetare sistematică 2013

Sector - Basilica cu criptă

* ACHIM Irina Adriana
* DIMA Mihai
* BELDIMAN Corneliu
* SURDU Viorela
* BĂCĂRAN Mihai
* MUNTEANU Florentin
IAB * *
Muzeul Băncii Naționale a României, analiza numismatică * *
Universitatea Creștină "Dimitrie Cantemir", * *
FIB * *
27. cercetare sistematică 2013

Sector Basilica extra muros

* BELDIMAN Corneliu
* RUSU-BOLINDEŢ Viorica
* SZLANCS Diana Maria
* BĂDESCU Alexandru
MNIT Cluj * *
MNIR * *
UCDC Bucureşti * *
28. cercetare sistematică 2013

Sector Templu

* AVRAM Alexandru
* BÎRZESCU Iulian
* PANAIT-BÎRZESCU Florina
* LIȚU Alexandrina
* TALMAȚCHI Gabriel
* PLĂCINTĂ Tiberiu
* MANEA Elena Brândușa
* CASTELLI Thibault
* MAURER Karin
* MĂRGINEANU-CÂRSTOIU Monica
FIUB * *
MINAC * *
Universitatea din Viena, Austria * *
U Paris I * *
FI-Universitatea Iași * *
IAB * *
29. cercetare sistematică 2013

Sectorul Basilica Pârvan

* ANGELESCU Mircea V.
* BOTTEZ Valentin
* GANCIU Iulian
IAB * *
Ub-Facultatea de Istorie * *
30. cercetare sistematică 2013

sector Sud

IAB DABÂCA Mircea
31. cercetare sistematică 2013

Sectorul Acropolă Centru-Sud

U Bucureşti BOTTEZ Valentin - Victor
CONSTANTIN Alexandra
DIACONU Alin
GHEMUȚ Florentina
KOLEBANOV Vasili
LIȚU Alexandra
TÂRLEA Alexandra
MNIR BĂDESCU Alexandru
MINAC CLIANTE Laurențiu
32. cercetare sistematică 2012

În campania din vara anului 2012 săpăturile în Sectorul numit convențional Basilica Pârvan (localizat în sud-estul acropolei histriene) au fost concentrate în două puncte. În primul rând a fost săpat martorul magistral N-S din interiorul basilicii creștine (S001), pentru a identifi ca eventualele complexe afl ate în legătură cu basilica creștină și pentru a putea stabili cu precizie planul CG1. De asemenea, martorul magistral în partea sa sudică acoperă o bună parte din ceea ce pare să fi e o poartă de dimensiuni mici a zidului de incintă roman târziu, a cărei plan am dorit să îl stabilim cu precizie. În al doilea rând a fost extinsă săpătura la E de basilica creștină, pentru a identifi ca în totalitate singura anexă a Basilicii Pârvan descoperită până acum, anume cea din colțul de NE (S041) și pentru a urmări traseul străzii d2 .

* AVRAM Alexandru
* ANGELESCU Mircea
* BOTTEZ Valentin
* GANCIU Iulian
IAB * *
UB * *
33. cercetare sistematică 2012

Sector Centru-Nord

MINAC NASTASI Irina
CLIANTE Laurențiu
34. cercetare sistematică 2011

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti DABÂCA Mircea
AVRAM Alexandru
ANGELESCU Mircea
BÂRZESCU Iulian
PANAIT-BÂRZESCU Florina
MĂRGINEANU-CÂRSTOIU Monica
NASTASI Irina
VASILIȚĂ Ștefan
Muzeul Național de Istorie a României APOSTOL Virgil
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa CLIANTE Laurențiu
Universität Vienna, Austria MAUER Karen
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie ȚÂRLEA Alexandra Clara
GANCIU Iulian
BOTTEZ Victor Valentin
35. cercetare sistematică 2007

* MILOSEVIC Gordana
* TIMOFAN Anca
* BOTTEZ Valentin
* DABÂCA Mircea
* RUSU-BOLINDEŢ Viorica
* BĂDESCU Alexandru
* DOMĂNEANŢU Catrinel
* KONRAD Zimmermann
* ALEXANDRU Avram
* MĂRGINEANU-CÂRSTOIU Monica
* BÂRZESCU Iulian
* ŢÂRLEA Alexandra
* LIŢU Alexandra
* BOUNEGRU Octavian
* LUNGU Virgil
* BĂJENARU Constantin
* DAMIAN Paul
* BÂLTAC Adela
* ACHIM Irina
* BĂLDESCU Irina
* ANGELESCU Mircea
IAB * *
MNIR * *
MINAC * *
MNIT * *
UAIC Iaşi * *
Univ. din Rostock * *
Univ. din Le Mans * *
IA Belgrad * *
Univ. Sapienza, Roma * *
MCDR Deva * *
U Bucureşti * *
36. cercetare sistematică 2006

* ANGELESCU Mircea
* MILOSEVICI Gordana
* TIMOFAN Anca
* BOTTEZ Valentin
* DABÎCA Mircea
* RUSU-BOLINDEŢ Viorica
* BĂDESCU Alexandru
* DOMÎNEANŢU Catrinel
* ZIMMERMANN Konrad
* AVRAM Alexandru
* MĂRGINEANU - CÂRSTOIU Monica
* BÂRZESCU Iulian
* ŢÂRLEA Alexandra
* LIŢU Alexandrina
* BOUNEGRU Octavian
* LUNGU Virgil
* BĂJENARU Constantin
* DAMIAN Paul
* BÂLTÂC Adela
* ACHIM Irina
* BĂLDESCU Irina
* SUCEVEANU Alexandru
IAB * *
MNIR * *
MINAC * *
MNIT * *
UAIC Iaşi * *
IA Belgrad * *
Univ. Rostock * *
Univ. Le Mans * *
Univ. Sapienza Roma * *
MCDR Deva * *
FIB * *
37. cercetare sistematică 2005

* ANGELESCU Mircea
* MILOSEVICI Gordana
* TIMOFAN Anca
* BOTTEZ Valentin
* DABÂCA Mircea
* BOLDINEŢ-RUSU Viorica
* BĂDESCU Alexandru
* DOMĂNEANŢU Catrinel
* ZIMMERMANN Konrad
* AVRAM Alexandru
* MĂRGINEANU - CÂRSTOIU Monica
* BÂRZESCU Iulian
* ŢÂRLEA Alexandra
* LIŢU Alexandra
* BOUNEGRU Octavian
* LUNGU Virgil
* BĂJENARU Constantin
* DAMIAN Paul
* BÂRLTÂC Adela
* ACHIM Irina
* BĂLDESCU Irina
* SUCEVEANU Alexandru
IAB * *
MNIR * *
MINAC * *
MNIT * *
UAIC Iaşi * *
Institutul de Arheologie Belgrad * *
Univ. Rostock * *
Univ. din Le Mans * *
Univ. Sapienza, Roma * *
MCDR Deva * *
U Bucureşti * *
38. cercetare sistematică 2004

IAB * *
MNIR * *
MINAC * *
UAIC Iaşi * *
MNIT * *
IA Belgrad * *
Univ. Rostock * *
Univ. Le Mans * *
39. cercetare sistematică 2002

Sector Basilica Episcopală

IAB * *
MINAC BĂJENARU Constantin
U Bucureşti DABÂCA Mircea
Institutul de Arheologie din Belgrad MILOSEVIC Gordana
SUCEVEANU Alexandru
40. cercetare sistematică 2002

Sector Basilica Pârvan

IAB PANAITE Adriana
SUCEVEANU Alexandru
ANGELESCU Mircea
U Bucureşti BOTTEZ Valentin
41. cercetare sistematică 2002

Sector Basilica Florescu

IAB ACHIM Irina
SUCEVEANU Alexandru
U Bucureşti DABÂCA Mircea
CMIA Bacău FARCAŞ Simona
42. cercetare sistematică 2002

Sector Basilica extra muros

IAB SUCEVEANU Alexandru
MNIR BĂDESCU Alexandru
MNIT RUSU-BOLINDEŢ Viorica
UBB Cluj LUNGEANU Ştefania
PETRE Roxana
U Alba Iulia DINU Viorica
Rijks Universitat, Groningen VOLKERS Tineke
43. cercetare sistematică 2002

Sector Zona sacră

IAB BÎRZESCU Iulian
MĂRGINEANU-CÂRSTOIU Monica
SUCEVEANU Alexandru
U Bucureşti TÂRLEA Alexandra
UAIM Bucureşti BÂLICI Ştefan
MNIR APOSTOL Virgil
Universite Le Mans AVRAM Alexandru
44. cercetare sistematică 2002

B.T.G

IAB DOMĂNEANŢU Catrinel
SUCEVEANU Alexandru
45. cercetare sistematică 2002

Poarta Mare - Sector Extra-Muros

MNIR APOSTOL Virgil
BÂLTAC Adela
DAMIAN Paul
U Bucureşti NICULESCU Vlad
DRĂGHICI Cristina
NEDELCU Nicoleta
IAB SUCEVEANU Alexandru
46. cercetare sistematică 2001

* AVRAM Alexandru
* DOMĂNEANŢU Catrinel
* PANAITE Adriana
* BOTTEZ Valentin
* ACHIM Irina Adriana
* FARCAŞ Simona
* BOLDINEŢ-RUSU Viorica
* BĂDESCU Alexandru
* TINEKE Volkers
* PETRE Roxana
* LUNGEANU Ştefania
* DINU Viorica
* DAMIAN Paul
* BÂLTÂC Adela
* DRĂGHICI Cristina
* NEDELCU Nicoleta
* NICULESCU Vlad
* MĂRGINEANU-CÂRSTOIU Monica
* BÂRZESCU Iulian
* ŢÂRLEA Alexandra
* BÂLCI Ştefan
* APOSTOL Virgil
Universitatea din Bucureşti * *
MJIA Bacău * *
U Alba Iulia * *
UBB Cluj * *
MNIR * *
Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, București SUCEVEANU Alexandru
DABÂCA Mircea
Institutul de Arheologie, Belgrad MILOSEVICI Gordana
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța BĂJENARU Constantin
47. cercetare sistematică 1999

* SUCEVEANU Alexandru
* ANGELESCU Mircea
* DOMĂNEANŢU Catrinel
* BÂLTÂC Adela
* BĂJENARU Costin
* SCURTU Florin
IAB * *
MINAC * *
UAIM Bucureşti * *
GEI-PROSECO Bucureşti * *
48. cercetare sistematică 1997

Săpăturile s-au desfășurat în sectoarele Zona sacră și Basilica episcopală.

* ZIMMERMANN Konrad
* MUȘEȚEANU Crișan
* PANAITE Adriana
* MARCU Mihaela
* BĂJENARU Constantin
* ALEXANDRESCU Petre
* SUCEVEANU Alexandru
* AVRAM Alexandru
MINAC * *
Muzeul Național de Istorie a României * *
Universitatea din Rostok * *
Institutul de Arheologie Vasile Pârvan MĂRGINEANU-CÂRSTOIU Monica
Universitatea Bucureşti BÂLTAC Adela
BÎRZESCU Iulian
UAIC Iaşi BOUNEGRU Octavian

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Suceveanu, Alexandru, Histria, 2002 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
3. Suceveanu, Alexandru, Histria, 2001 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
4. Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1999, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2000, 48-50, 73 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
5. Suceveanu, Alexandru, Histria, 2004 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
6. Suceveanu, Alexandru, Histria, 2005 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
7. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/ 2004, vol. II, București, 2004, 957, 277, 278, 279, 280 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
8. Suceveanu, Alexandru, Histria, 2006 [Fişă tehnică] (sursa fişei de sit)
9. Angelescu, Mircea Victor, Histria, 2007 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
10. Alexandrescu, Petre, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1995, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1996, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=226 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
11. Alexandrescu, Petre, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1996, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1997, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=391 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
12. Suceveanu, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1998, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1999, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1624 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
13. Alexandrescu, Petre, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1998, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1999, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1623 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
14. Domăneanţu, Catrinel, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1998, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1999, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1625 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
15. Suceveanu, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1999, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2000, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=899 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
16. Suceveanu, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2000, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2001, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1056 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
17. Damian, Paul, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2000, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2001, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1177 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
18. Domăneanţu, Catrinel, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2000, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2001, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1057 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
19. Suceveanu, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2000, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2001, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1058 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
20. Domăneanţu, Catrinel, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1401 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
21. Avram, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1402 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
22. Damian, Paul, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1404 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
23. Angelescu, Mircea Victor, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1400 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
24. Suceveanu, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1399 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
25. Avram, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1993 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
26. Suceveanu, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1989 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
27. Angelescu, Mircea Victor, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1990 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
28. Suceveanu, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1991 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
29. Domăneanţu, Catrinel, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1994 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
30. Damian, Paul, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1995 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
31. Suceveanu, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2251 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
32. Suceveanu, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2258 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
33. Suceveanu, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2257 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
34. Damian, Paul, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2256 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
35. Suceveanu, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2255 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
36. Domăneanţu, Catrinel, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2254 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
37. Suceveanu, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2253 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
38. Suceveanu, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2003, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2004, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2252 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
39. Suceveanu, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2004, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2005, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3149 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
40. Suceveanu, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1992 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
41. Suceveanu, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1403 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
42. Damian, Paul, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3408 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
43. Damian, Paul, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3409 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
44. Scurtu, Florin, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3411 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
45. Suceveanu, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3406 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
46. Suceveanu, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3407 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
47. Suceveanu, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3686 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
48. Domăneanţu, Catrinel, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3683 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
49. Suceveanu, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3685 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
50. Damian, Paul, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3681 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
51. Avram, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3687 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
52. Beldiman, Corneliu, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3689 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
53. Suceveanu, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2008, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3905 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
54. Suceveanu, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2007, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2008, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3904 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
55. Angelescu, Mircea Victor, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1994, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1995, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=49 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
56. Rusu-Bolindeţ, Viorica, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2005, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2006, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3410 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
57. Zimmermann, Konrad, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campaniile 1983-1992, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1993, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=693 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
58. Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1997, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 1998, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=508 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
59. Alexandrescu, Petre, Histria în epoca arhaică, Pontica, XIX, https://www.academia.edu/39152586/P._Alexandrescu_Histria_%C3%AEn_epoca_arhaic%C4%83_I_, Constanţa, 1986, 19-32 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
60. Suceveanu, Alexandru, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2008 - VALACHICA XXI-XXII, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală; CNMCD Târgovişte, Bucureşti, 2009, http://www.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2009/cd/index.htm [Publicaţie]
61. Institutul Național al Patrimoniului, Proiect AFCN 360 - tur virtual, 2012, http://360.inp.org.ro/index.php/obiective/cetatea-histria-jud-constanta [site web]
62. Avram, Alexandru, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 77-83, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5374&d=Istria-Constanta-Histria-A-2014 , https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5375&d=Istria-Constanta-Histria-B-2014 , https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5377&d=Istria-Constanta-Histria-C-2014 [Publicaţie]
63. Nastasi, Irina, Istria | Judeţ: Constanţa, Cronica cercatărilor aheologice din România. Campania 2014., Institutul Național al Patrimoniu, București, 2015, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5511&d=Istria-Constanta-2015 [Publicaţie]
64. Dabîca, Mircea, Istria | Judeţ: Constanţa, Cronica cercatărilor aheologice din România. Campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2015, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5520&d=Istria-Constanta-2015 [Publicaţie]
65. Bottez, Victor et alii, Istria | Judeţ: Constanţa, ACS (Acropolă Centru-Sud), Cronica cercatărilor aheologice din România. Campania 2014, Institutul Național al Patrimoniu, București, 2015, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5519&d=Istria-Constanta-2015 [Publicaţie]
66. Heroiu, A.; Kucsinschi, L, Istria | Judeţ: Constanţa, Necropola (N-1-413), Cronica cercatărilor aheologice din România. Campania 2014, Institutul Național al Patrimoniu, Biucurești, 2015, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5518&d=Istria-Constanta-2015 [Publicaţie]
67. Bottez, Valentin, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2018, Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2019, 83-84 [Publicaţie]
68. Bottez, Valentin, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2018, Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2019, 84-85 [Publicaţie]
69. Damian, Paul, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2018, Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2019, 85-87 [Publicaţie]
70. Dabîca, Mircea, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2018, Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2019, 87-90 [Publicaţie]
71. Achim, Irina, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2018, Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2019, 90-96 [Publicaţie]
72. Condurachi, Emil, Histria: monografie arheologică. Volumul 1, Editura Academiei Republicii populare romîne, București, 1954 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
73. Condurachi, Emil, Histria: monografie arheologică. Volumul 2, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
74. Dimitriu, Suzana, Cartierul de locuințe din zona de vest a cetății, în epoca arhaică. Săpături 1955-1961, Histria: monografie arheologică. Volumul II, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966, 19-131 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
75. Alexandrescu, Petre, Necropola tumulară. Săpături 1955-1961, Histria: monografie arheologică. Volumul II, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1966, 133-294 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
76. Preda, Constantin; Doicescu, Aurel, Zidul de apărare din epoca elenistică, Histria: monografie arheologică. Volumul II, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966, 295-431 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
77. Coteț, Petre V., Țărmul Mării Negre și evoluția lui în timpurile istorice (cu privire specială asupra regiunii Histria), Histria: monografie arheologică. Volumul II, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966, 337-352 [Publicaţie]
78. Ionescu, Tudor, Încercări de determinare a conținutului din două fragmente de amfore cu argilă arsă, descoperite la Histria, Histria: monografie arheologică. Volumul II, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966 [Publicaţie]
79. Nicolăescu-Plopșor, Dardu, Studiu antropologic al osemintelor umane descoperite la Histria în necropola tumulară, Histria: monografie arheologică. Volumul II, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966, 355-384 [Publicaţie]
80. Rișcuția, Cantemir; Nicolăescu-Plopșor, Dardu, Tipuri de oameni din tumulii XII și XIX de la Histria, necropola tumulară. Studiu pe baza reconstituirilor grafice după metoda lui M. M. Gherasimov, Histria: monografie arheologică. Volumul II, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966, 383-386 [Publicaţie]
81. Bolomey, Alexandra, Equideele din tumulul XII în necropola tumulară de la Histria, Histria: monografie arheologică. Volumul II, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966, 387-396 [Publicaţie]
82. Preda, Constantin; Nubar, H., Descoperirile monetare 1914-1970, Histria: monografie arheologică. Volumul III, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1973 [Publicaţie]
83. Suceveanu, Alexandru, Les Thermes Romains, Histria: monografie arheologică. Volumul VI, Editura Academiei Republicii Socialiste România; Diffusion de Boccard, București, Paris, 1982 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
84. Alexandrescu, Petre, La ceramique d`epoque archaique et classique, Histria: monografie arheologică. Volumul IV, Editura Academiei Republicii Socialiste România; Diffusion de Boccard, București, Paris, 1978 [Publicaţie]
85. Coja, Maria; Dupont, Pierre, Ateliers ceramique, Histria: monografie arheologică. Volumul V, Editura Academiei Republicii Socialiste România; Diffusion de Boccard, București; Paris, 1979 [Publicaţie]
86. Alexandrescu, Petre et alli., La zone sacrée d'époque grecque (fouilles 1915-1989), Histria: monografie arheologică. Volumul VII, Editura Academiei Române, București, 2005 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
87. Avram, Alexandru, Les timbres amphoriques I. Thasos, Histria: monografie arheologică. Volumul VIII, I, Editura Enciclopedică; Diffusion de Boccard, București, Paris, 1996 [Publicaţie]
88. Conovici, Niculae, Les timbres amphoriques II. Sinope, Histria: monografie arheologică. Volumul VIII, II, Editura Enciclopedică; Diffusion de Boccard, București; Paris, 1998 [Publicaţie]
89. Alexandrescu-Vianu, Maria, Les statues et les reliefs en pierre, Histria: monografie arheologică. Volumul IX, Editura Enciclopedică; Diffusion de Boccard, București, Paris, 2000 [Publicaţie]
90. Suceveanu, Alexandru, La céramique romaine des Ier-IIIe siècles ap. J.-C., Histria : les résultats des fouilles. Monografie arheologică. Volumul X, CIMec - Institut de Mémoire Culturelle, București, 2000 [Publicaţie]
91. Domănenațu, Catrinel, Les bols hellénistiques à décor en relief, Histria: les résultats des fouilles. Monografie arheologică. Volumul XI, CIMec - Institut de Mémoire Culturelle, București, 2000 [Publicaţie]
92. Mărgineanu Cârstoiu-Monica, Architecture Greque et Romaine. Membra Disiecta, Histria: monografie arheologică. Volumul XII, Editura Academiei Române, București, 2006 [Publicaţie]
93. Suceveanu, Alexandru, La basilique épiscopale, Histria : les résultats des fouilles. XIII, Editura Academiei Române, București, 2007 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
94. Lungu, Vasilica, La céramique de style West Slope, Histria : les résultats des fouilles. XIV, Editura Academiei Române; Diffusion de Boccard, București; Paris, 2013 [Publicaţie]
95. Bîrzescu, Iulian, Die archaischen und frühklassischen Transportamphoren, Histria : Ergebnisse der Ausgrabungen und Untersuchungen XV, Editura Enciclopedică, București, 2012 [Publicaţie]
96. Canarache, Vasile, Importul amforelor stampilate la Istria, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1957 [Publicaţie]
97. Lambrino, Marcelle F., Les vases archaïques d'Histria, Fundatia Regele Carol I, București, 1938, http://www.cimec.ro/Arheologie/Lambrino_vases/start.htm [Publicaţie]
98. Pârvan, Vasile, Inscripţii găsite în 1916, 1921 şi 1922, Histria VII, București, 1924, http://www.cimec.ro/Biblioteca-Digitala/Parvan/Parvan-Histria-7.htm?filename=ParvanHistriaVII.pdf [Publicaţie]
99. Condurachi, Emil, Histria, Seria: Monumentele apatriei noastre, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1959 [Publicaţie]
100. Condurachi, Emil, Histria. Ediția a II-a, Seria: Monumentele patriei noastre, Meridiane, București, 1962 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
101. Angelescu, Mircea Victor; Bottez, Valentin; Achim, Irina Adriana, Histria. New research on the Early Christian basilicas in the southern part of the acropolis, Dacia, LXI, 2017, 103-163, http://www.daciajournal.ro/pagini%20principale/arhiva.htm [Publicaţie]
102. Angelescu, Mircea Victor; Bottez, Valentin, Histria. The basilica "Pârvan" Sector (I). The Sector Archaeological Topography (2001-2007), Pontica, 42, 2009, 193-212, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCMzZEdFBDYURZNmc/view [Publicaţie]
103. Histria. The basilica "Pârvan" Sector (II). Late Roman Buildings West of the Christian Basilica (2001-2013), Materiale și Cercetări Arheologice, X, 2014, 243-262, https://www.google.com/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=2&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwi_hLL01JnpAhWsmIsKHcoWD1kQFjABegQIARAB&url=http%3A%2F%2Fwww.mcajournal.ro%2Fpdf%2Frezumate%2F2014%2Fbottez.pdf&usg=AOvVaw2l2ZFj5Bc2MRvY7F8WJ1EM [Publicaţie]
104. Achim, Irina, Etude d'archéologie chrétienne en Scythie Mineure : la basilique à crypte d'Histria, Mélanges Jean-Pierre Sodini = Travaux et Mémoires, 15, Paris, 2005, 85–97 [Publicaţie]
105. Condurachi, Emil, Problema unor basilici crestine de la Histria si Callatis, Pontica, 4, 1971, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCb0JBQXI4Z3oyVzA/view [Publicaţie]
106. Băjenaru, Constantin; Bâltâc, Adela, Histria - bazilica episcopală. Catalogul descoperirilor de sticlă (1984-2000), Pontica, 39, 2006, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCY2FjaHlzV3F4X0k/view [Publicaţie]
107. Bivolaru, Alexandra et al., Between the Danube Delta and the Black Sea: Preliminary Results of a Multi-Proxy Study of Two Archaeological Sites (Histria and Halmyris, Romania), Black Sea Archaeology Studies. Recent Developments, 2019, 16-31 [Publicaţie]
108. Bottez, Valentin et al., Late urban planning in Istros. A previously unknown 6th c. AD INSULA on the city's Acropolis, RAIA I, 2019, 125-137 [Publicaţie]
109. Ioane, Dumitru et al., Cercetari magnetometrice in necropola antica de la Histria, GeoEcoMar, 2009, 103-107, https://www.geoecomar.ro/website/publicatii.html [Publicaţie]
110. Grămăticu, Steluța, On the Metrology of the City of Istros in the Autonomous Period, Dacia, LIX, 2015, 21-47, http://www.daciajournal.ro/pagini%20principale/arhiva.htm [Publicaţie]
111. Suceveanu, Alexandru, Contribuţie la cunoaşterea romanităţii vest-pontice. Studiu de caz: Histria, Pontica, 43, 2010, 25-33, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCRlZxY3JWODZvWGM/view [Publicaţie]
112. Alexandrescu, Petre, Peisajul Histrian în Antichitate, Pontica, 3, 1970, 77-86, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCYzI0RzdIY1Rzdk0/view [Publicaţie]
113. Vespremeanu-Stroe, Alfred et al., The impact of the Late Holocene coastal changes on the rise and decay of the ancient city of Histria (southern Danube delta), Quaternary International, 293, 2013, 245-256 [Publicaţie]
114. Bounegru, Octavian, La chorothésie histrienne : essai d'une taxonomie contextuelle, Pontica, 42, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCN0tVR0IwUmtwdU0/view, 2009, 375-383 [Publicaţie]
115. Iliescu, Vl., Cu privire la coloniile greceşti din Dobrogea şi la data constituirii teritoriului lor rural, Pontica, 3, 1970, 87-98, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCaFZhMXJ6aUZnUk0/view [Publicaţie]
116. Preda, Constantin, Tariverde - aşezare băştinaşă sau factorie histriană?, Pontica, 5, 1972, 77-88, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCQlZiUU0zd3VQVFE/view [Publicaţie]
117. Botzan, Marcu, Consideraţii asupra alimentării cu apă a oraşelor-cetăţi Histria, Tomis şi Callatis, Pontica, 13, 1980, 303-314, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCbk1faDRrMFk0d0U/view [Publicaţie]
118. Bounegru, Octavian, L'expedition navale de l'amiral histrien Hegesagoras et la guerre sacrée d'Apollonie Pontique, Pontica, 40, 2007, 85-92, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCZTVpWXBqWUk5cHc/view [Publicaţie]
119. Angelescu, Mircea Victor, Histria. Quelques notes sur le port antique, Pontica, 51, Supplementum 5, 2018, 343-384 [Publicaţie]
120. Angelescu, Mircea Victor, Histria. Sistemul de duble incinte în epoca greacă, SCIVA, 54-56, București, 2003-2005, 55–84 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
121. Dabîca, Mircea, Hypotheses for the Location of the Harbor at Istros, Antiquitas istro-pontica. Mélanges d’archéologie et d’histoire ancienne offerts à Alexandru Suceveanu, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2010, 381-388 [Publicaţie]
122. Bottez, Valentin, The Gerusia of Istros revisited, Dacia, LXI, 2017, 223-240, http://www.daciajournal.ro/pagini%20principale/arhiva.htm [Publicaţie]
123. Angelescu, Mircea Victor, Histria. Un système urbain orthogonal sur le "Plateau"?, Pontica, 50, 2017, 193-214, https://drive.google.com/file/d/1wFWJptcW0KJKML7Y7UDfLUuEflxVV5_O/view [Publicaţie]
124. Avram, Alexandru et al., Archäologische Ausgrabungen in der Tempelzone von Histria, 1990-2009, Il Mar Nero, 8, Edizioni Quasar, Roma, 2010-2011, 39-101 [Publicaţie]
125. Angelescu, Mircea Victor, Histria. Cent campagnes archéologiques, Éditions universitaires européennes, 2019 [Publicaţie]
126. Panaite, Adriana, Histria - A Greek City in a Roman Province, Pontica, XLVII, Supplementum III, 2014, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCTkJMcnJQaUdyVEk/view [Publicaţie]
127. Bottez, Valentin, Old digs, new data: archaeological topography of the southern part of the acropolis of istros during the Greek period (The Basilica Pârvan Sector), The Danubian Lands between the Black, Aegean and Adriatic Seas: (7th Century BC-10th Century AD), Archaeopress, 2015, 363-369 [Publicaţie]
128. Alexandrescu, Petre, Histria în epoca arhaică I, Pontica, 18, 1985, 41-53, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCeWVLbW5oR3pZZnc/view [Publicaţie]
129. Suceveanu, Alexandru; Scorpan C., Stratigrafia Histriei romane târzii în lumina săpăturilor din 1969 şi 1970 în sectorul central, Pontica, 4, 1971, 155-172, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCb1VpempGeDZ4Ujg/view [Publicaţie]
130. Domănenațu, Catrinel, Două complexe arheologice din epoca arhaică redescoperite la Histria, Pontica, 39, 2006, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCbGgyNTV2bi1NLTg/view [Publicaţie]
131. Recent Archaeological Research at the Basilica extra muros Sector in Histria, Pontica, 47, Supplementum III, 2014, 251-281, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCTF9ramtwMWt1NFk/view [Publicaţie]
132. Petre, Zoe, Faire chanter la cité d'Istros, Pontica, 47, Supplementum III, 2014, 7-20, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCYW04Q3ZOT0UtU3c/view [Publicaţie]
133. Zimmermann, Konrad, Palmettenantefixe aus Histria, Pontica, 47, Supplementum III, 2014, 113-166, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCRkU2c1BlOU9tLVk/view [Publicaţie]
134. Alexandrescu-Vianu, Maria, L'art dans les colonies de la côte ouest du Pont Euxin, Pontica, 47, Supplementul III, 2014, 167-176, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCb3ZFWlB2ZW5Ydzg/view [Publicaţie]
135. Angelescu, Mircea Victor, Histria. Le passé et l'avenir des recherches, Pontica, 47, Supplementum III, 2014, 21-42, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCTDYtOTl2aEVkZW8/view [Publicaţie]
136. Bottez, Valentin; Dabîca, Mircea, A New Inhumation Grave with Ritual Offering from the Last Period of Histria's Existence, Pontica, 47, Supplementum III, 2014, 298-326, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCSHlPMFZNRjBGMUU/view [Publicaţie]
137. Il Mar Nero. Mélanges d'archéologie et d'histoire ancienne à la mémoire de Petre Alexandrescu, Considérations sur le culte d'Aphrodite à Histria, 2011, 23-38, https://www.academia.edu/38720673/CONSID%C3%89RATIONS_SUR_LE_CULTE_D_APHRODITE_%C3%80_HISTRIA [Publicaţie]
138. Dimitriu, Suzana, Tot despre data întemeierii Histriei, Studii și Cercetări de Istorie Veche, 2, XV, 1964, 251-255 [Publicaţie]
139. Suzana Dimitriu, Poziția Histriei arhaice în cadrul cronologiilor secolelor VII-VI î.e.n., Studii și Cercetări de Istorie Veche, 4, 16, 1965, 663-673 [Publicaţie]
140. Ivantchik, A., Das Problem der Datierung der Gründung von Histria und des Einfalls der eurasischen Nomaden, Pontus Septentrionalis III, 2005, 155-157 [Publicaţie]
141. Munteanu, Lucian, Legăturile oraşelor greceşti vest-pontice cu populaţiile "barbare" în epoca elenistică. Evidenţa numismatică, Poleis în Marea Neagră: Relații interpontice și producții locale, Humanitas, București, 2013, 358-431
142. Ruscu, Ligia, Relaţiile apoikiilor vest-pontice cu vecinii lor greci şi barbari în epocile elenistică şi romană, Poleis în Marea Neagră: Relații interpontice și producții locale, Humanitas, București, 2013, 11-44 [Publicaţie]
143. Avram, Alexandru, Cap. VII. Coloniile grecești din Dobrogea, Istoria Românilor. Volumul I, Ecnciclopedică, București, 2001, 533-634 [Publicaţie]
144. Bottez, Valentin et al., Preliminary Report of the Excavations at Histria, the Acropolis Centre-South Sector (2015-2016), Peuce, XVI, 2018, 281 - 324 [Publicaţie]
145. Bottez, Valentin et al., Preliminary results of the excavations at Histria, the Acropolis Centre-South Sector (2013-2014), Materiale și Cercetări Arheologice, XI, Editura Academiei Române, București, 2015, 157–191 [Publicaţie]
146. Bottez et al., Preliminary results of the excavations at Histria, the Acropolis Centre-South Sector (2013-2014), Revista CICSA, V, 2019, 105-120 [Publicaţie]
147. Streinu, Alina, Lost and Found: a Pottery Assemblage from the Excavations at Histria in 1951 in the Collection of Bucharest Municipality Museum, Revista de cercetări arheologice și numismatice, 4, 2018, 80-119 [Publicaţie]
148. Panait-Bârzescu, Florina, Cele mai timpurii monede histriene de arhint. Considerații stilistice și economice, SCIVA, 54-56, București, 2003-2005, p. 211-219 [Publicaţie]
149. Coja, Maria, Ceramica autohtonă de la Histria. Secolele V-I î. e. n., Pontica, 3, 1970, 99-124, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCcmo5Qk95WUhmWkE/view [Publicaţie]
150. Talmațchi, Gabriel; Sandor, Istvan, Noi date privitoare la unele rarități monetare histriene, Pontica, 39, 2006, 367-375, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCSmJpblZ6RF9RREk/view [Publicaţie]
151. Dupont, Pierre, Les coupes ioniennes d'Histria: approche archéométrique, Pontica, 47, Supplementum III, 2014, 91-111, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCa045Rlp4c05hZW8/view [Publicaţie]
152. Bâltâc, Adela; Bottez, Valentin, A New Greek Inscription Discovered at Histria, Cercetări arheologice, XIV - XV, 2007-2008, 223–227 [Publicaţie]
153. Avram, Alexandru, Eine neue Inschrift der dionysischen Speira von Histria, Gephyra, 2018, 143-154 [Publicaţie]
154. Avram, Alexandru et al., Die apollinische Trias von Histria, Kult(ur)kontakte. Apollon in Milet-Didyma, Histria, Myus, Naukratis und auf Zypern, Verlag Marie Leidorf GmbH, 2008, 107-144 [Publicaţie]
155. Bîrzescu, Iulian; Baltres Albert, Noi date cu privire la originea și folosirea pietrei în "Zona Sacră" de la Histria în perioada arhaică, SCIVA, 1-2, 64, 2013, 5-19 [Publicaţie]
156. Bîrzescu, Iulian, Teracote şi vase plastice cu reprezentări zoomorfe din sanctuarele cetăţilor greceşti din Marea Neagră, Poleis în Marea Neagră: Relații interpontice și producții locale, Humanitas, București, 2013, 414-463 [Publicaţie]
157. Iliescu, Iulia; Botiș, Ovidiu, The pottery workshops from Histria, Atlas of Roman Pottery Workshops from the Provinces Dacia and Lower Moesia/Scythia Minor (1st – 7th centuries AD), Bibliotheca Musei Napocensis L, Cluj- Napoca, 2018, 193-209 [Publicaţie]
158. Isvoranu, Theodor; Dabîca, Mircea, Descoperiri monetare la Histria - Sectorul Sud (2013-2017), Materiale și Cercetări Arheologice, XIV, 2018, 211-230, http://www.mcajournal.ro/sumare/sumar_2018.htm [Publicaţie]
159. Alexandrescu-Vianu, Maria, Cronologia și tipologia teracotelor arheice descoperite la Histria, Pontica, 33-34, 2000-2001, 211-218, https://drive.google.com/file/d/0BwmOVzh5qKnCNHNYRGVtWHJDTnc/view [Publicaţie]
160. Alexandrescu-Vianu, Maria, Die Steinskulptur von Histria, Histria. Eine Griechenstadt an der rumanischen Schwarzmeer kunste, Konstanz, 1990, 179-232 [Publicaţie]
161. Panait-Bîrzescu, Florina, The Sons of Histria and the Classical Silver Coins of Histria, Dacia, LX, 2016, 137 - 146 [Publicaţie]
162. Beldiman, Corneliu et al., Histria-Acropolă Centru-Sud. Date asupra artefactelor din materii dure animale, Materiale și Cercetări Arheologice, XIV, 2018, 169–195, https://www.persee.fr/doc/mcarh_1220-5222_2018_num_14_1_2069 [Publicaţie]
163. Bîrzescu, Iulian, Zu den ältesten Steininschriften aus Istros, Dacia, LI, 2007, 133-138 [Publicaţie]
164. Dupont, Pierre, Le " vide phocéen " vu d'Histria et Bérézan, Dacia, LI, 2007, 177-186, http://www.daciajournal.ro/pagini%20principale/arhiva.htm [Publicaţie]
165. Dana, Mădălina, Éducation et culture à Istros. Nouvelles considérations, Dacia, LI, 2007, http://www.daciajournal.ro/pagini%20principale/arhiva.htm [Publicaţie]
166. Alexandrescu, Petre, La fin de la Zone Sacrée d'époque grecque d'Istros, Dacia, LI, 2007, 211-220, http://www.daciajournal.ro/pagini%20principale/arhiva.htm [Publicaţie]
167. Bîrzescu, Iulian, Das Perirrhanterion aus dem Tempel M von Histria, Dacia, LX, 2016, 129-136, http://www.daciajournal.ro/pagini%20principale/arhiva.htm [Publicaţie]
168. Avram, Alexandru; Angelescu, Mircea, Le centenaire des fouilles d'Histria, Dacia, LVIII, 2014, 5-12, http://www.daciajournal.ro/pagini%20principale/arhiva.htm [Publicaţie]
169. Avram, Alexandru, Inscriptions d'Istros, Dacia, LVIII, 2014, 271-284, http://www.daciajournal.ro/pagini%20principale/arhiva.htm [Publicaţie]
170. Bottez, Valentin, Three new inscriptions from Istros, Dacia, LVIII, 2014, 285-292, http://www.daciajournal.ro/pagini%20principale/arhiva.htm [Publicaţie]
171. Mihăilescu-Bîrliba, Lucrețiu, Les " Romains " dans la cité d'Istros sous le Haut-Empire, Dacia, LCI, 2012, 91-98, http://www.daciajournal.ro/pagini%20principale/arhiva.htm [Publicaţie]
172. Ichim, Irina, Paysage urbain tardo-antique à Histria : les églises paléochrétiennes entre le cadre architectural et la liturgie, Dacia, LCI, 2012, 125-168, http://www.daciajournal.ro/pagini%20principale/arhiva.htm [Publicaţie]
173. Dan, Anca, L'Istros chez Herodote, Dacia, LV, 2011, 25-56, http://www.daciajournal.ro/pagini%20principale/arhiva.htm [Publicaţie]
174. Georgescu, Cristina, Essai de reconstruction d'un bouclier (Istros, VI e-V e s. av. J.-C.), Dacia, XLVI-XLVII, 2002-2003, 5-52, http://www.daciajournal.ro/pagini%20principale/arhiva.htm [Publicaţie]
175. Avram, Alexandru, Scarlat et Marcelle Lambrino: notes inédites sur les fouilles d'Histria (1928-1940) récemment retrouvées, XLVI-XLVII, 2002-2003, 185-188, http://www.daciajournal.ro/pagini%20principale/arhiva.htm [Publicaţie]
176. Alexandrescu, Petre, Le temple de Théos Mégas d'Istros redresssé, Dacia, XLIII-XLV, 1999-2002, 79-98, http://www.daciajournal.ro/pagini%20principale/arhiva.htm [Publicaţie]
177. Achim, Irina, ISTRIA - basilica cu criptă (zisă şi Florescu), http://www.instarhparvan.ro/pagini%20secundare/activitati/santiere/greco-roman/histria/basilica%20cu%20cripta/text.htm [Publicaţie online] (sursa fişei de sit)
178. Rabinowitz, Adam, Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2019, Institutul Național al Patrimoniu în parteneriat cu Muzeul Județean Buzău, 2020, 205-210 [Publicaţie]
179. Damian, Paul, Cronica cercatărilor aheologice din România. Campania 2019, Institutul Național al Patrimoniu în parteneriat cu Muzeul Județean Buzău, 2020, 211, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6360&d=Istria-Constanta-Cetate-2019 [Publicaţie]
180. Bottez, Valentin, Cronica cercatărilor aheologice din România. Campania 2019, Institutul Național al Patrimoniu în parteneriat cu Muzeul Județean Buzău, 2020, 557-564 [Publicaţie]
181. Bottez, Valentin et al., Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Sector: Acropolă Centru-Sud| Anul: 2013, Cronica cercetărilor aheologice din România. Campania 2013, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2014, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5183&d=Istria-Constanta-Cetate-2013 [Publicaţie]
182. Bottez, Valentin et al., Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate| ACS (Acropolă Centru-Sud) Anul: 2015, Cronica cercetărilor aheologice din România. Campania 2015, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2016, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5519&d=Istria-Constanta-2015 [Publicaţie]
183. Damian, Paul et alii, Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2013, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2013, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2014, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5184&d=Istria-Constanta-Cetate-2013 [Publicaţie]
184. Achim, Irina et alii, Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2013, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2013, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2014, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5186&d=Istria-Constanta-Cetate-2013 [Publicaţie]
185. Beldiman, Corneliu et al., Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2013, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2013, Institutul Național al Patrimoniului, 2014, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5188&d=Istria-Constanta-Cetate-2013 [Publicaţie]
186. Rusu-Bolindeţ, Viorica et alii, Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2013, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2013, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2014, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5189&d=Istria-Constanta-Cetate-2013 [Publicaţie]
187. Dabîca, Mircea, Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2013, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2013, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2014, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5194&d=Istria-Constanta-Cetate-2013 [Publicaţie]
188. Angelescu, Mircea Victor et alii, Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2004, cIMeC - Institutul de Memorie Culturală, București, 2005, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6276&d=Istria-Constanta-Cetate-2004 [Publicaţie]
189. Bădescu, Alexandru; Chicoș, Liliana; Milea, Raluca; Rusu-Bolindeț, Viorica, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2004, cIMeC - Institutul de Memorie Culturală, București, 2005, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6279&d=Istria-Constanta-Cetate-2004 [Publicaţie]
190. Scurtu, Florin, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2004, cIMeC - Institutul de Memorie Culturală, București, 2005, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6280&d=Istria-Constanta-Cetate-2004 [Publicaţie]
191. Domăneanţu, Catrinel; Pascale, Alina; Speteanu, Adriana, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2004, cIMeC - Institutul de Memorie Culturală, București, 2005, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6275&d=Istria-Constanta-Cetate-2004 [Publicaţie]
192. Achim, Irina et alii, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2004, cIMeC - Institutul de Memorie Culturală, București, 2005, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6277&d=Istria-Constanta-Cetate-2004 [Publicaţie]
193. Angelescu, Mircea Victor, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2010, Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, 2011, 60 [Publicaţie]
194. Dabîca, Mircea, Istria | Judeţ: Constanţa | Anul: 2015, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2015, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2016, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5520&d=Istria-Constanta-2015 [Publicaţie]
195. Angelescu, Mircea Victor et all, Istria | Judeţ: Constanţa | Anul: 2015, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2015, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2016, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5518&d=Istria-Constanta-2015 [Publicaţie]
196. Angelescu, Mircea Victor et alii, Istria | Judeţ: Constanţa | Anul: 2015, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2015, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2016, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5511&d=Istria-Constanta-2015 [Publicaţie]
197. Bottez, Victor et alii, Istria | Judeţ: Constanţa | Anul: 2016, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2016, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2017, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5837&d=Istria-Constanta-2016 [Publicaţie]
198. Bâltâc, Adela et all, Istria | Judeţ: Constanţa | Anul: 2016, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2016, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2017, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5838&d=Istria-Constanta-2016 [Publicaţie]
199. Dabîca, Mircea et all, Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetatea Histria | Anul: 2016, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2016, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2017, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5747&d=Istria-Constanta-Cetatea-Histria-2016 [Publicaţie]
200. Dabîca, Mircea et all, Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Sector Sud | Anul: 2017, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2017, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2018, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6054&d=Istria-Constanta-Sector-Sud-2017 [Publicaţie]
201. Beldiman, Corneliu, Beldiman, Maria, Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Histria - Sector Sud | Anul: 2017, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2017, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2018, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6034&d=Istria-Constanta-Histria-%96-Sector-Sud-2017 [Publicaţie]
202. Bâltâc, Adela et alii, Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2017, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2017, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2018, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5926&d=Istria-Constanta-Cetate-2017 [Publicaţie]
203. Bottez, Valentin et all, Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2017, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2017, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2018, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5962&d=Istria-Constanta-Cetate-2017 [Publicaţie]
204. Beldiman, Corneliu, Beldiman, Maria, Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2017, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2017, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2018, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5963&d=Istria-Constanta-Cetate-2017 [Publicaţie]
205. Bottez, Victor et alii, Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2017, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2017, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2018, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5967&d=Istria-Constanta-Cetate-2017 [Publicaţie]
206. Bottez, Valentin et all, Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2017, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2017, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2018, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6019&d=Istria-Constanta-Cetate-2017 [Publicaţie]
207. Bottez, Valentin, 24. Istria, jud. Constanța [Histria]. Punct: Sector Acropolă Centru-Sud, Cronica Cercatărilor Aheologice din România. Campania 2020, București, 2021, 149-151, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6546&d=Istria-Constanta-Cetate-2020 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
208. Damian, Paul, 44. Istria, com. Istria, jud. Constanţa [Histria] Punct: Sector extra muros Poarta Mare - Turnul Mare, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2021, 2022 [Publicaţie]
209. Bottez, Valentin, 41. Istria, jud. Constanța [Histria] Punct: Sector Acropolă Centru-Sud, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2021, 2022 [Publicaţie]
210. Achim, Irina, 42. Istria, jud. Constanţa [Histria] Punct: Sectorul Basilica cu criptă, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2021, 2022 [Publicaţie]
211. Rabinowitz, Adam, 43. Istria, jud. Constanța [Histria] Punct: Platou, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2021, 2022 [Publicaţie]
212. Bîrzescu, Iulian, 45. Istria, jud. Constanța [Histria] Punct: Sector Templu, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2021, 2022 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Acropola-centru-Sud\Ilustratie-ACS-2018
Ilustratie-SAR-2018
HIS-ACS-IMDA-Figuri
IMDA-Histria-Acropola-Centru-Sud\HIS-ACS-IMDA-Figuri
Figuri
Histria-Centru-Sud
Histria-Sector-PoartaMare-TurnulMare
Histria-Sector-Sud
Necropola
Sector-ACS
Sector-RTS
Sector-sud
039-5186-basilica-cu-cripta
039-5189-basilica-extra-muros-industria
Ilustratie-sector-basilica-parvan
Basilica-Parvan
Histria-Sud
Sector-Basilica-extramuros
Sector-Basilica-Florescu-12-01-2011
Sector-Basilica-Parvan-05-05-2011
Sector-Sud-12-01-2011-03-05-2011\IRT
Sector-Sud-12-01-2011-03-05-2011\TKEM
01-poze-BasParvan
02-poze-sector-sud
03-poze-sectorT
04-poze-sectorX
Basilica-cu-cripta
Basilica-extra-muros
sector-Irina-Achim
01-poze-Basilica-parvan
02-poze-Basilica-extramuros
03-poze-IMDA-Basilica-extramuros
04-pozeIMDA-Basilica-Florescu
05-poze-Sector-T
06-poze-Sector-sud
geofizice
sectorMINAC
sectorMNIR
Scroll