Nivelul de locuire predominant a fost evidenţiat prin identificarea a două locuinţe semiîngropate. Prima locuinţă are o formă dreptunghiulară, orientată est-vest, cu un nivel de călcare situat la 2,10 m adâncime. Dimensiunile sale sunt 5,10 x 3,20 m, fără podea amenajată. Structura era susţinută de şapte gropi pentru stâlpi, cu adâncimi de aproximativ 0,30 m şi diametre de 0,20 m. Prezenţa fragmentelor de chirpic cu urme de nuiele sugerează existenţa unor pereţi din lut, care ar fi putut depăşi nivelul solului. Nu s-a identificat clar locul vetrei, deşi fragmente de vatră portativă au fost găsite dispersate pe o suprafaţă extinsă, iar un fragment de râşniţă a fost descoperit în colţul de sud-vest. Groapa bordeiului include pământ cruţat, cu o înălţime de 0,70 m faţă de nivelul de călcare, având o lăţime de 1 m pe laturile est şi vest şi 0,65 m pe laturile nord şi sud. Umplutura gropii conţine fragmente ceramice, cenuşă, bucăţi de chirpic, valve de scoică, cochilii de melci, precum şi resturi osteologice, unele trecute prin foc, provenind de la bovine, porcine, păsări şi peşti. În apropierea acestei locuinţe, s-a identificat groapa unui alt bordei, care nu a fost cercetată integral. Aceasta avea o lăţime de 3,25 m şi o lungime cercetată de 1,65 m, fiind orientată est-vest. Gropile pentru pari erau rare, iar dezafectarea locuinţei s-a produs prin părăsire. Umplerea gropii s-a realizat treptat cu cenuşă, fragmente ceramice, oase de păsări şi animale, bucăţi de chirpic, scoici şi melci. La vest de prima locuinţă, la o distanţă de 4 metri, s-a descoperit o groapă ovală, cu o adâncime de 1,55 m şi un diametru maxim de 1,05 m, plină cu cenuşă, cărbune şi fragmente ceramice Gârla Mare. Deasupra acestor materiale, la adâncimea de 0,25 m, s-a găsit scheletul unui câine. Ceramica recuperată din cele două locuinţe se împarte în decorată (39%) şi nedecorată (61%). În cadrul ceramicii nedecorate există două categorii de materiale: Vase din pastă bine frământată, cu adaos de nisip fin; Vase din pastă cu nisip grosier, mai mare decât bobul de orez, cu o frământare mai slabă. Printre formele ceramice identificate se numără vase în formă de sac, cu buze drepte, unele cu apucători poziţionate inferior, iar altele fără apucători. De asemenea, au fost descoperite vase mari cu gât tronconic şi buza evazată în unghi drept.
Printre uneltele descoperite pot fi enumerate: fragment de râşniţă în prima locuinţă, greutate pentru războiul de ţesut, de formă piramidală, în a doua locuinţă, fusaiole bitronconice şi aplatizate, unele neperforate şi unelte de silex, cu dimensiuni reduse, inclusiv un exemplar de 7,2 cm lungime şi 2,9 cm lăţime.

Au fost descoperite fragmente ceramice din perioada secolelor IV-VIII p. Chr.

Au fost descoperite fragmente ceramice de epocă romană.