S. Fenichel a săpat parţial în 1887 un tumul de formă elipsoidală (12 x 10 m.), având înălţimea de 1,80 m., acoperit cu o calotă dublă din bolovani de calcar, separată printr-un strat de pământ. La baza tumulului s-a constatat un strat argilos, conţinând cioburi şi cărbune. Din cele patru schelete descoperite, toate chircite şi orientate SV-NE, doar două au avut ca inventar câte un vas, la care s-a adăugat într-un caz, o „daltă” (topor ?) din piatră.