Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   140734.08
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   SJ-I-s-A-04909
Nume   Castrul de epocă romană Porolissum de la Jac - Pomăt
Județ   Sălaj
Unitate administrativă   Creaca
Localitate   Jac
Punct   Pomăt
Reper   Castrul se e află la nord de localitatea Jac şi la sud de localitatea Moigrad-Porolissum, lângă limitele administrative ale comunei Mirşid.
Reper hidrografic - nume   Pârâul Prunetului
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   munte
Categorie   locuire
Tip   aşezare militară
Descriere   Cea mai importantă fortificaţie din complexul Porolissum a fost castrul auxiliar construit pe vârful dealului Pomăt, pe un teren denivelat şi denivelat. Prin urmare, partea din spate a fortificaţiei este situată pe o pantă destul de abruptă.
Data descoperirii   secolul al XIX-lea
Riscuri antropice   Afectare parţială: 2 / 09.01.2020
Regim de proprietate   public
Data ultimei modificări a fişei   15.02.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
drum  Epoca romană (secolele al II-lea - al III-lea p. Chr.) romană   Artefactele descoperite pe drum şi în zona rigolelor poate fi datat într-o perioadă foarte lungă de timp, de pe la jumătatea secolului II p. Chr.p până după mijlocul secolului III p. Chr.
Materialul arheologic recoltat cu ocazia cercetării drumului ce intră prin porta praetoria şi duce către comandament este bogat şi constă în cărămizi, ţigle, fragmente arhitectonice, fragmente de vase ceramice, cuie, piroane, scoabe, obiecte din bronz, fier, o monedă, o fibulă şi foarte multe fragmente de la o statuie colosală (sau mai multe) din bronz, unele cu urme de aurire. Între acestea se remarcă un fragment din zona umărului, cu dimemsiunile de 30 cm lungime şi 15 cm lăţime.

În 2014 au avut loc lucrări de cercetare a traseului drumului roman din castru.
 
drum  Epoca romană (secolele al II-lea - al III-lea p. Chr.) romană   Măsurătorile geomagnetice nu au evidenţiat prezenţa blocurilor de piatră din pavajul drumului via principalis sinistra. Nici în urma sondajelor nu s-au descoperit dale de piatră sau urme de amenajare a patului rutier cu nisip sau pietriş.
Artefactele descoperite pe drum şi în zona rigolelor poate fi datat într-o perioadă foarte lungă de timp, de pe la jumătatea secolului II p. Chr.p până după mijlocul secolului III p. Chr.
 
drum  Epoca romană (secolele al II-lea - al III-lea p. Chr.) romană      
clădire  Epoca romană (secolele al II-lea - al III-lea p. Chr.) romană   Pentru clădirea sediului (Principia) au fost notate şapte faze de construcţie şi reparaţii. Dovezile arheologice sugerează că o statuie a împăratului Caracalla într-un car a stat cândva în curtea sa.  
construcţie  Epoca romană (secolele al II-lea - al III-lea p. Chr.) romană      
Castru  Epoca romană (secolul al II-lea - al treilea sfert al secolului al III-lea p. Chr.) romană  

Investigaţiile arheologice şi dovezile epigrafice au scos la iveală faptul că incinta sa a avut mai multe faze de construcţie. Prima fază a lemnului şi a pământului din data traiană (începutul secolului al II-lea d.Hr.) a fost reconstruită în piatră în timpul domniei lui Hadrian (r. 117-138 d.Hr.) şi/sau Antoninus Pius (r. 138-161 d.Hr.). La începutul secolului al III-lea, cel puţin o parte din incintă a fost reconstruită, rezultând forma proeminentă de potcoavă a turnurilor porţii, care este caracteristică acestei perioade ulterioare. Lucrarea a fost finalizată în timpul domniei Caracallei (r. 211-217 d.Hr.), după cum atestă patru inscripţii de construcţie care se aflau iniţial la porţi. În ultima fază a existenţei fortului, unele monumente inscripţionate au fost refolosite pentru a repara zidul şi a bloca poarta din spate.
În faza sa de piatră, fortul măsura 200 x 300 m, situându-se printre cele mai mari forturi auxiliare din Dacia. Folosit până la abandonarea provinciei, a adăpostit mai multe trupe la un moment dat, iar la un moment dat chiar detaşamente legionare. Din cauza dimensiunii sale, se crede că a servit şi ca centru de comandă operaţional şi logistic.

O secţiune din zidul fortului de nord-est şi poarta din faţă (Porta Praetoria) au fost reconstruite în anii 1990.

SJ-I-m-A-04909.01 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare sistematică 2020

Universitatea Babeş-Bolyai BOLOGA Vlad
GROSU Denisa
SOCACIU Sergiu
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca OPREAN Coriolan Horațiu
LĂZĂRESCU Vlad Andrei
2. evaluare de teren 2018

LiDAR

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei * *
3. cercetare sistematică 2014

Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău POP Horea Dionisiu
PRIPON Emanoil
DEAC Dan
TAMBA Dumitru Gheorghe
4. cercetare sistematică 2014

Sector: Drumurile romane

Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău POP Horea Dionisiu
PRIPON Emanoil
TAMBA Dumitru Gheorghe
DEAC Dan
5. cercetare sistematică 2013

Universitatea Babeş-Bolyai BLAGA George-Dragoș
DEAC Dan
GUI Monica
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca OPREANU Coriolan Horațiu
LĂZĂRESCU Vlad Andrei
COCIȘ Sorin Ilie
ONOFREI Cosmin Gabriel
6. cercetare sistematică 2011

Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca OPREAN Coriolan Horațiu
COCIȘ Sorin Ilie
LĂZĂRESCU Vlad Andrei
Universitatea Babeş-Bolyai MUSTAȚĂ Silvia
Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău POP Horea Dionisiu
TAMBA Dumitru Gheorghe
Humboldt Universität zu Berlin, Winckelmann Institut STÜRMER Veit
FIEDLER Manuel
7. cercetare sistematică 2010

Săpături realizate și la punctul Pomet.

Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca BAJUSZ István
LĂZĂRESCU Vlad Andrei
MUSTAŢĂ Silvia
PÁNCZÉL Szilamér-Péter
PETRUŢ David
VASS Lóránt
Central European University, Budapest, Hungary BENCZE Ünige
Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău CSÓK Zsolt
MATEI Alexandru
John Cabot University Roma, USA DE SENA Eric Charles
Universitatea "Eötvös Lóránd", Budapest, Hungary DOBOS Alpár
Humboldt Universität Berlin, Germany DÖHNER Gregor
FIEDLER Manuel
JAHNS Susanne
STÜRMER Veit
Universität Köln, Germany FISCHER Thomas
HÖPKEN Konstanze
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca GUDEA Nicolae
OPREAN Coriolan Horaţiu
Computertechnik Erfurt CTE e.K., Germany MERZENICH Cristoph
UTSE Budapest, Hungary VASÁROS Zsolt
University of Leicester, UK WANNER Robert
8. cercetare sistematică 2009

* BENCZE Ünige
* CUMURCIUC Korneliu
* DOBOS Alpár
* DRĂGAN Andreea
* FERENCZ-MÁTÉFI Ágota
* GĂVAN Alexandra
* GĂZDAC Cristian
Universitatea Babeş-Bolyai GUDEA Nicolae
BAJUSZ István
GĂZDAC Agnes Kornelia
KOPPÁNY-BÚLCSÚ Ötvös
PÁNCZÉL Szilamér-Péter
PETRUȚ David
VASS Lóránt
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca COCIȘ Sorin Ilie
Humboldt Universität Berlin DÖHNER Gregor
FIEDLER Manuel
JAHNS Susanne
STÜRMER Veit
Universitatea "Albertus Magnus" Köln FISCHER Thomas
HÖPKEN Constanze
Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău IOV Claudiu Ionuț
Colegiul Tehnic Erfurt MERZENICH Christoph
Universitatea Tehnică şi de Studii Economice Budapest VASÁROS Zsolt
9. cercetare sistematică 1999

Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău BĂCUEŢ-CRIŞAN Dan
MATEI Alexandru

Bibliografie
1. Lista monumentelor istorice 2004, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 2011, poz. 134 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Pop, Horea Dionisiu, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 118-120, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5336&d=Jac-Creaca-Salaj-Pomet-2014 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
3. Luca, Sabin Adrian; Gudea, Nicolae, Repertoriul arheologic al județului Sălaj, Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2010, 71, https://www.academia.edu/2479799/Sabin_Adrian_LUCA_Nicolae_GUDEA_Repertoriul_arheologic_al_jude%C8%9Bului_S%C4%83laj_The_Archaeological_Repertoire_of_S%C4%83laj_County_Romania_ [Publicaţie]
4. Nejur, Doina, Studiu de fundamentare privind evoluţia istorico-urbanistică a localităţilor comunei Creaca, 2013, 25 [PUG]
5. Lista Monumentelor Istorice 2015, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 113 bis/15.II.2016, 2016, 2264, https://patrimoniu.ro/images/lmi-2015/lista-monumentelor-istorice-2015.pdf [Publicaţie]
6. Băcueț-Crișan, Dan; Matei, Alexandru, Jac | Comuna: Creaca | Judeţ: Sălaj | Punct: Pomet | Anul: 1999, Cronica Cercetărilor Aheologice din România. Campania 1999, Institutul de Memorie Culturala, Bucureșți, 2000, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=986&d=Jac-Creaca-Salaj-Pomet-1999 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
7. Pop, Constantin, Din nou despre Pantheonul Porolissensis, Acta Musei Napocensis, 34, I, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1997, 585-589, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=30088-din-nou-despre-pantheonul-porolissensis--acta-musei-napocensis-muzeul-national-de-istorie-a-transilvaniei--34-i-1997 [Publicaţie]
8. Jac | Comuna: Creaca | Judeţ: Sălaj | Punct: Pomet | Anul: 2010, Cronica Cercetărilor Aheologice din România. Campania 2010, 2011, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5104&d=Jac-Creaca-Salaj-Pomet-2010 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
9. Gudea, Nicolae, Der Meses-Limes. Die vorgeschobene Kleinfestungslinie auf dem westlichen Abschnitt der Grenze der Provinz Dacia Porolissensis, Zalău, 1997, 41-43 [Publicaţie]
10. Gudea, Nicolae, Castrul roman de pe vârful dealului Pomet - Moigrad. Porolissum 1 / Der Römergrenzkastell von Moigrad - Pomet. Porolissum I., Zalău, 1997 [Publicaţie]
11. Gudea, Nicolae, Porolissum - cheia de boltă a apărării Daciei Porolissensis, Acta Musei Porolissensis, XII, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău, Zalău, 1988, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=21503-porolissum-cheia-de-bolta-a-aparariidaciei-porolissensis--acta-musei-porolissensis--xii-1988 [Publicaţie]
12. Gudea, Nicolae, Porolissum. Das Schlussstein der Verteidigungssystem der Provinz Dacia Porolissensis, Marburg, 1989 [Publicaţie]
13. Gudea, Nicolae, Porolissum. Un complex daco-roman la marginea de nord al Imperiului Roman. I. Cercetări și descoperiri arheologice până la anul 1977, Acta Musei Porolissensis, XIII, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Zalău, 1989 [Publicaţie]
14. Marcu, Felix, The Internal Planning of Roman Forts of Dacia, Cluj- Napoca, 2009, 88-101 [Publicaţie]
15. Opreanu, Coriolan Horațiu; Lăzărescu, Vlad Andrei, Porolissum. A Roman Fort and Town on the Northern Frontier of the Roman Empire, LIMES XXII. Proceedings of the 22nd International Congress of Roman Frontier Studies. Ruse, Bulgaria, September 2012, Sofia, 2015, 901–907 [Publicaţie]
16. Opreanu, Coriolan Horațiu; Lăzărescu, Vlad Andrei, Landscape Archaeology on the Northern Frontier of the Roman Empire at Porolissum. An Interdisciplinary Research Project, Cluj- Napoca, 2016 [Publicaţie]
17. Opreanu, Coriolan Horațiu; Lăzărescu, Vlad Andrei, The Roman Headquarters on the Northern limes of Dacia: Porolissum (jud. Sălaj/RO) in the Light of Recent Research, Archäologisches Korrespondenzblatt, 50, 2, 2020, 225–241 [Publicaţie]
18. Opreanu, Coriolan Horațiu; Lăzărescu, Vlad Andrei, Noi cercetări la Porolissum, Analele Banatului, XXI, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2013, 83–106, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=31263-noi-cercetari-la-porolissum--analele-banatului--xxi-2013 [Publicaţie]
19. Teleki, D., Porolissumi ásatások, ErdMúz, 25, 4, 1908, 260 [Publicaţie]
20. Macrea, Mihai.; Rusu, M.; Winkler, Iudita, Șantierul arheologic Porolissum, Materiale şi Cercetări Arheologice, VII, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1960, 361-390, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=122286-santierul-arheologic-porolissum--materiale-si-cercetari-arheologice--7-1960 [Publicaţie]
21. Macrea, Mihai.; Rusu, Mircea; Mitrofan, I., Șantierul arheologic Porolissum, Materiale şi Cercetări Arheologice, VIII, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1962, 485-504, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=122691-santierul-arheologic-porolissum--materiale-si-cercetari-arheologice--8-1962 [Publicaţie]
22. Oprean, Coriolan Horațiu; Lăzărescu, Vlad Andrei, Jac, Moigrad | Comuna: Creaca, Mirşid | Judeţ: Sălaj | Punct: Pomet | Anul: 2013, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2013, București, 2014, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5196&d=Jac-Moigrad-Creaca-Mirsid-Salaj-Pomet-2013 [Publicaţie]
23. Gudea, Nicolae, Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2009, 2010, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4334&d=Moigrad-Porolissum-Mirsid-Salaj-Dealul-Pomet-2009 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll