Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
Cod RAN
|
|
83366.05 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
HR-I-s-B-12641 |
Nume
|
|
Situl arheologic de la Jigodin-Băi - Câmpul Morii |
Județ
|
|
Harghita |
Unitate administrativă
|
|
Municipiul Miercurea Ciuc |
Localitate
|
|
Jigodin-Băi |
Punct
|
|
Câmpul Morii |
Punct alte denumiri
|
|
Jigodin I |
Reper
|
|
La 4 km S de oraş, pe malul drept al Oltului, deasupra Băilor Jigodin, se ridică un pinten stâncos (709 m), reprezentând extremitatea estică a ramurii Munţilor Harghita, ce închide partea de jos a Depresiunii Ciucului de Mijloc. |
Reper hidrografic - nume
|
|
Olt |
Forma de relief
|
|
pinten stâncos |
Categorie
|
|
locuire |
Tip
|
|
aşezare |
Data descoperirii
|
|
1980 |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
18.07.2012
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
Fortificaţie
|
La Tène
(sec. II a.Chr. - sec. I p.Chr.)
|
geto-dacică
|
|
Platoul de formă alungită (65 x 45 m) este legat spre sud de înălţimile din jur cu o şa.. Drumul de acces pătrundea în cetate dinspre sud, după ce ocolea poalele nordice şi estice ale dealului.
Cetatea dacică Jigodin I făcea parte integrantă din sistemul fortificaţiilor dacice (Jigodin II şi III, Ciceu, Racu I şi II, Sîndominic, Mihăileni, Leliceni etc) ridicate în ţinuturile Carpaţilor Răsăriteni încă din perioada domniei lui Burebista. Cetatea dacică de la Jigodin I – "Câmpul Morii", asemănătoare din multe privinţe celorlalte cetăţi din zonă, a avut doar rol militar. Cetatea dacică Jigodin I făcea parte integrantă din sistemul fortificaţiilor dacice (Jigodin II şi III, Ciceu, Racu I şi II, Sîndominic, Mihăileni, Leliceni etc) ridicate în ţinuturile Carpaţilor Răsăriteni încă din perioada domniei lui Burebista. Cetatea dacică de la Jigodin I – "Câmpul Morii", asemănătoare din multe privinţe celorlalte cetăţi din zonă, a avut doar rol militar. De dimensiuni reduse ea nu putea asigura refugiul populaţiei pe timp de război. Fortificaţia şi-a început existenţa în sec. I a. Chr şi a fost intens folosită în sec. I p. Chr, fiind abandonată la cucerirea romană sau după aceea. |
|
Aşezare
|
Hallstatt timpuriu
|
Gáva
|
|
|
|
|
Bibliografie
|
1.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p. 1309, poz. 1 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
|
2.
Crişan, Viorica, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1999, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2000, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=923 [Publicatie] (sursa fişei de sit)
|
3.
Crişan, Viorica, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2000, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2001, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1066 [Publicatie] (sursa fişei de sit)
|
4.
Crişan, Viorica, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2006, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2007, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=3692 [Publicatie] (sursa fişei de sit)
|
5.
Kavruc, Valerii, Repertoriul arheologic al judeţului Harghita, 2000, 144-146 [Repertoriu] (sursa fişei de sit)
|
|
|
|
Fotografii sit
|