Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
Cod RAN
|
|
89963.01 |
Nume
|
|
Fortificaţia bastionară de sec. XVII de la Lăpugiu de Jos-Şanţul de la Dobra |
Județ
|
|
Hunedoara |
Unitate administrativă
|
|
Lăpugiu De Jos |
Localitate
|
|
Lăpugiu De Jos |
Punct alte denumiri
|
|
Nuovo Fortino |
Punct alte denumiri, alte limbi
|
|
italiană |
Reper
|
|
La nord-est de satul Lăpugiu de Jos, pe cel mai sudic dintre Dealurile Bulza, numit Lăpugiu de jos, la sud de confluenţa pârâului Brădetul cu pârâul Lăpugiu. |
Reper hidrografic - nume
|
|
Brădet; Lăpugiu |
Reper hidrografic - tip
|
|
pârâu |
Forma de relief
|
|
deal |
Utilizare teren
|
|
pădure |
Categorie
|
|
locuire |
Tip
|
|
aşezare militară |
Descriere
|
|
Cetatea a fost construită construită din argilă şi lemn în timpul conflictelor militare dintre Imperiul Otoman şi Imperiul Habsburgic pentru stăpânirea Banatului şi a Transilvaniei. Cetatea de pe dealul lăpugiu de Jos a reprezentat un punct strategic important, controlând una dintre cele două treceri dintr-o provincie în alta: pasul Coşeviţa. Deşi a fost funcţional pentru o perioadă foarte scurtă de timp, cel mult două decenii, fortul reprezintă un episod politic militar şi geostrategic semnificativ pentru istoria Banatului şi a Transilvaniei la răscrucea secolelor XVII şi XVIII. Fortul reflectă o perioadă de căutare continuă a soluţiilor privind strategia militară a epocii, precum şi cunoştinţele topografice şi inginereşti temeinice ale experţilor militari ai armatei imperiale habsburgice. Se ppare că este prima încercare de a construi pe teritoriul României un bastion în formă de stea. |
Descoperitor
|
|
Dorel Micle; Alexandru Hegyi |
Data descoperirii
|
|
2015 |
Stare de conservare
|
|
precară / 14.02.2025 |
Riscuri antropice
|
|
Afectare parţială: 3 / 14.02.2025; Furturi: 4 / 14.02.2025 |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
15.02.2025
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
fortificaţie bastionară
|
modernă
(1691-1711)
|
|
|
Fortul a fost construit în formă de stea cu vârfuri redane, aşa cum se construiau cetăţile de tip vauban în epocă, pentru a putea fi uşor apărat în cazul unui atac susţinut de artilerie grea şi arme de foc.
Construcţia a fost realizată din argilă şi lemn, pe un sol local de calcar şi piatră de cuarţit. La faşa locului au fost identificate doar fragmente de cărămizi de lut cu urme de lemn. În interiorul incintei centrale se aflau mai multe clădiri din lemn, dispuse concentric pe platoul central si formand un mic zid cortină. Erau probabil barăcile soldaţilor şi extinderile gospodăriei. Cele două bastioane de pământ de pe laturile de est şi de sud au susţinut, cel mai probabil, două turnuri de lemn care asigurau o mare vizibilitate asupra întregii depresiuni Lăpugiu, până la râul Mureş. Tunurile montate aici ar putea, probabil, să controleze şi să distrugă orice încercare de trecere pe culoarul râului Valea Mare (râul Lăpugiu), precum şi pe drumul care şerpuieşte la poalele dealului.
După ce războiul cu Imperiul Otoman s-a încheiat în favoarea Curţii de la Viena, Banatul şi Transilvania au trecut sub dominaţie habsburgică, iar fortul de lângă satul Lăpugiu de Jos şi-a pierdut semnificaţia geostrategică şi a fost abandonat. |
|
|
|
Cercetare
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
1.
|
cercetare geofizică
|
2016
|
|
Universitatea de Vest Timişoara
|
MICLE
|
Dorel
|
ALEXANDRU
|
Hegyi
|
|
Bibliografie
|
1.
Micle, Dorel; Hegyi, Alexandru;, Floca Cristian, Beyond the maps. About a forgotten fort: Dobra schantz/Nuovo Fortiono, Transylvanian Review, XXVI (Supplement no. 1), 2017, https://www.researchgate.net/publication/322144501_BEYOND_THE_MAPS_ABOUT_A_FORGOTTEN_FORT_DOBRA_SCHANTZ_NUOVO_FORTIONO [Publicaţie]
|
|
|
|
|