Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
|
|
Cod RAN
|
|
168185.02 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
VL-II-m-B-09800 |
|
Nume
|
|
Situl Bisericii Sf. Ioan Gură de Aur a fostei mănăstiri Titireciu de la Lunca |
|
Județ
|
|
Vâlcea |
|
Unitate administrativă
|
|
Oraş Ocnele Mari |
|
Localitate
|
|
Lunca |
|
Adresa
|
|
str. Goroniş 31 |
|
Reper
|
|
Dealul Ocniţei |
|
Categorie
|
|
structură de cult |
|
Tip
|
|
mănăstire |
|
Descriere
|
|
Mănăstirea Titireciu, este atestată documentar încă de la 1597. Biserica a avut mai multe etape de pictură: în 1747, biserica a fost pictată de popa Gheorghe, Andrei brat, Dumitraşco şi Mihai, tatăl lui Radu Zugravul. În 1787, pictura este continuată de Tudor II şi de Neacşu diaconul. La 1854, pictura este făcută în temepera de Gheorghe al VII-lea şi de Gheorghe Gherartie. Pictura a fost definitivată în temepera de Ilie din Teiuş la 1820 şi 1839. |
|
Stare de conservare
|
|
medie / 04.01.1967 |
|
Riscuri naturale
|
|
Cutremur: 3 / 04.01.1967 |
|
Riscuri antropice
|
|
Afectare parţială: 3 / 04.01.1967 |
|
Regim de proprietate
|
|
privat |
|
Proprietar
|
|
Parohia Sf. Ioan Gură de Aur |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
11.05.2015
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
|
Biserică
|
Epoca medievală dezvoltată
(sec. XVII)
|
|
|
Biserică de lemn
|
|
|
Biserică
|
Epoca medievală târzie
(1701-1706)
|
|
|
Biserică “Sf. Ioan Gură de Aur” a fostei mănăstiri Titireciu a fost zidită din temelie, pe urmele unei vechi biserici de lemn, de către marele spătar Mihai Cantacuzino, aşa cum rezultă din pisania săpată în piatra uşii de la intrarea în pronaos, între 1701-1706. Din prima etapă de construcţie fac parte absida altarului şi actualul naos alcătuit din naosul originar , înălţat de o turlă şi pronao sul originar. Întrucât noua ctitorie avea dimensioni modeste, se trece la mărirea aceasteia.
|
|
|
Biserică
|
Epoca medievală târzie
(1716-1729)
|
|
|
A doua etapă a bisericii este marcată de desfinţarea arcadelor dintre naos şi pronaos şi construirea unui pronaos supralărgit, înălţat de o clopotniţă, încăpere adăugată părţii vechi.
|
|
|
constructie
|
Epoca medievală târzie
(1785-1787)
|
|
|
A treia etapa constructivă este reprezentată de un privor deschis cu arcade semicirculare sprijinite pe coloane octogonale, adăugat la rândul lui încăperii precedente.
|
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, 2332, poz. 490 [Ordin MCC]
|
|
2.
Creţeanu, Radu, Despre importanţa studiului elementelor de construcţie în datarea monumentelor istorice. Biserica "roşie" din Târgşoru Vechi, Monumente Istorice. Studii şi lucrări de restaurare, DMI, Bucureşti, 1967, 152-157 [Publicaţie]
|
|
3.
Ghica Budeşti, N., Evoluţia arhitecturii în Muntenia şi Oltenia, III, Buletinul Comisunii Monumentelor Istorice, IV, 1933, 1936 [Publicaţie]
|
|
4.
Iorga, N., Inscripţii din bisericile României, II, Bucureşti, 1908, 5 [Publicaţie]
|
| |
|
|
|
