Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   7918.01
Nume   Situl arheologic de la Lunca Târnavei - Borcioaie
Județ   Alba
Unitate administrativă   Şona
Localitate   Lunca Târnavei
Punct   Borcioaie
Reper   Situl se află în partea de sud-est a satului, pe prima terasă de la şoseaua Blaj-Târnăveni, în zona carierei de pietriş din punctul Borcioaie care a funcţionat de la începutul secolului al XX-lea până în anii ’70.
Reper hidrografic - nume   Târnava Mică
Reper hidrografic - tip   râu
Forma de relief   Câmpia colinară a Transilvaniei, Lunca Târnavei
Utilizare teren   agricultură
Categorie   locuire
Tip   aşezare
Observații   În locul „La Borcioaie”, primele descoperiri au fost făcute în anii 1970-1974 de studentul Ion Bărbat şi învăţătorul Ion Horşia din localitate. În 26.02.1976 învăţătorul Ioan Horşia, cu ocazia unei cercetări de suprafaţă, a descoperit un frecător de piatră maroniu-cenuşie cu formă sferică, aplatizată, cu marginile rotunjite prin utilizare datat 1900-1700 a. Chr., în Eneolitic (cultura Coţofeni) care a ajuns în colecţia Şcolii generale din Biia.
În anii 1976-1977, M. Blăjan a descoperit în arătură fragmente ceramice neolitice (cultura Criş), eneolitice (cultura Petreşti şi cultura Coţofeni), din epoca Bronzului (cultura Wietenberg), Hallstatt, Latene (secolele III-II a. Chr.) şi romane.
În urma cercetărilor efectuate în perioada 1997-2005 de I. Al. Bărbat, au fost descoperite materiale arheologice care acoperă o secvenţă îndelungată, de la Neolitic la perioada post-romană, printre care se remarcă şase fibule din epoca romană.
Descoperitor   Mihai Blăjan
Data descoperirii   1976-1977
Suprafața sitului   16766 mp
Stare de conservare   medie / 28.06.2023
Riscuri naturale   Cutremur: 1 / 28.06.2023; Ploi acide: 3 / 28.06.2023; Foc natural: 3 / 28.06.2023; Incendii: 3 / 28.06.2023; Animale: 3 / 28.06.2023; Insecte: 3 / 28.06.2023; Exces de apă în sol: 2 / 28.06.2023; Exces de salinitate în sol: 2 / 28.06.2023; Exces de aciditate în sol: 2 / 28.06.2023
Riscuri antropice   Afectare parţială: 2 / 28.06.2023; Furturi: 1 / 28.06.2023; Incendii provocate: 2 / 28.06.2023
Data ultimei modificări a fişei   28.06.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare  Neolitic timpuriu Starčevo - Criş      
Aşezare  Eneolitic Petreşti      
Aşezare  Epoca bronzului timpuriu Coţofeni  

Vasele descoperite de tip borcan, străchinile, castroanele şi ceştile decorate cu motivul bradului, incizii paralele sau oblice, benzi haşurate orizontal, vertical sau unghiular se încadrează, pe baza caracteristicilor decorative şi a facturii pastei, pe tot parcursul fazei a II-a din evoluţia culturii Coţofeni. Cultura Schneckenberg apare în punctul cercetat printr-un singur fragment ceramic).

 
Aşezare  Epoca bronzului Wietenberg  

Cultura Wietenberg are cel mai bogat material arheologic reprezentat de vase cu corp bombat de mărime mijlocie, vas cu buza dreaptă, corp arcuit, cu torti pe gât, castroane, strachină, vase cu profil în forma de ,,S” cu corp bombat, farfurii şi ceşti, toartă şi strecurătoare. Decorul prezent pe fragmente a fost realizat prin incizie, impresiune, canelare, încrustare şi în relief. Pe baza prelucrării ceramicii şi a caracteristicilor sale, aşezarea Wietenberg se încadrează în fazele II şi III ale evoluţiei culturii. Materialul litic este diversificat, remarcându-se cu silexul, în mai multe variante şi diverse stadii de prelucrare, silexul de calitate inferioară, cu tendinţe spre gresie, adunat probabil din Târnava Mică, gresii fine cuarţitice, slab micacee şi un posibil topor de piatră spart din vechime.

 
Aşezare  Hallstatt        
Aşezare  La Tène (secolele III-II a. Chr.)        
Aşezare  Epoca romană (secolele II-III p. Chr.)    

Din aria aşezării romane provin fragmente de cărămizi, bucăţi din pietre de râşniţă, ceramică, resturi din schelete umane răvăşite de arătură şi trei monede: un as de bronz de la Traian emis la Roma (104-111) şi doi denari din argint de la Sever Alexander, bătuţi la Roma, în anii 222 şi 225 p.Chr.

 
Morminte  Epoca romană        
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare preventivă 1977-2005

Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia ANGHEL Gheorghe
Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva BĂRBAT Ioan Alexandru
2. periegheză 1976-1977

Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia BLĂJAN Mihai

Bibliografie
1. Maxim, Zoia, Neo-Eneoliticul din Transilvania. Date arheologice şi matematico-statistice, 1999, nr.575 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Moga, Vasile; Ciugudean, Horia, Repertoriul arheologic al județului Alba, 1999, 121, nr. 108/4 [Publicaţie]
3. Borangic, Cătălin, 2023 [Fişă de sit]
 
 
Scroll