Colecţia litică recuperată din sedimentele afectate de cercetarea anterioară este alcătuită din 561 piese, cu precizarea faptului că acestea provin din afara unui context stratigrafic cert. În spaţiul grotei au fost identificate in situ 43 de piese; aceste artefacte provenind dintr-un sector al adăpostului neafectat de cercetări anterioare, dar vor fi prezentate pe măsură ce colecţia se va îmbogăţii prin cercetările viitoare. Piesele din categoria passim (tabel 1) provin din pachetele sedimentare cercetate de I. Deneş în campaniile din anii 1995 şi 1996, după cum rezultă din planul de săpături la care am avut acces.
În asociaţie cu materialul litic din spaţiul grotei au fost identificate trei piese din materiale dure de origine animală cu o evidentă morfologie de vârf. Analiza preliminară a acestora a confirmat faptul că două dintre acestea au fost utilizate.
La o analiză preliminară materialul faunistic recuperat, atât în regim passim, cât şi din depozit sedimentar nederanjat din spaţiul grotei (fig. 7, a, b), prezintă un grad de fosilizare uniform şi pare să constituie rezultatul unei acumulări de natură antropică. Ansamblul reflectă o bună reprezentativitate a scheletului, deoarece include fragmente anatomice variate, de la falange, la dentiţie şi oase ale craniului. Au fost identificate resturi provenind de la ierbivore de talie mare (Bos/Bison) şi medie (Capra), canide (Canis lupus) şi urs (Ursus spelaeus). Dintre resturile culinare, comunitatea pare să fi recuperat, într-un mod oportunist, diferite fragmente desprinse din peretele diafizar al unor oase lungi, probabil de erbivor, din care au fost realizate utilajele descrise anterior. Astfel, am putut identifica două astfel de fragmente, rezultate dintr-o acţiune de percuţie, probabil pentru extragerea măduvei.
Din contextul in situ al grotei au fost recuperate probe OSL şi mostre de cărbune şi os necesare datării radiocarbon.