Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   30746.01
Nume   Situl arheologic de la Meziad - Peştera Meziad
Județ   Bihor
Unitate administrativă   Remetea
Localitate   Meziad
Punct   Peştera Meziad
Reper   Peştera se află în depresiunea Beiuşului, nu departe de satul Meziad, la extremitatea sudică a Munţilor Pădurea Craiului. Pestera se deschide la o altitudine de 435 m, in versantul drept al Văii Pesterii, la 3,7 km amonte de confluenta acesteia cu Valea Meziadului care, la rândul sau, este afluent al Vaii Roşia.
Reper hidrografic - nume   Valea Peşterii; Valea Meziadului
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   depresiune
Utilizare teren   pădure
Categorie   locuire
Tip   aşezare rupestră
Data descoperirii   1809
Data ultimei modificări a fişei   20.02.2024
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
aşezare în peşteră  Neolitic (mileniul al V-lea a.Chr.)    

Până în prezent, cea mai bine reprezentată epocă în descoperirile din peşteră este neoliticul, în speţă neoliticul dezvoltat (a doua jumătate a mileniului al V-lea a.Chr.). Din această perioadă provine un topor perforat, asociat cu ceramică de tip Oradea-Salca (Herpaly).

 
aşezare în peşteră  Eneolitic    

Săpăturile arheologice efectuate în portalul peşterii au scos la lumină material ceramic de factură Coţofeni. Pe parcursul epocii cuprului, în faza evoluată a culturii Coţofeni, pe parcursul mileniului al III-lea a.Chr., purtătorii acestei culturi ajung în portalul peşterii. Asociat cu fragmente ceramice Coţofeni, a fost găsit un craniu uman ce prezintă urme de lovitură în partea dreaptă a osului parietal.

 
aşezare în peşteră  Epoca bronzului    

Din faza timpurie a epocii bronzului (circa 2300 a.Chr.) provine un vas descoperit în capătul galeriei principale. Recipientul, în stare fragmentară, face parte din categoria amforelor cu pereţii arcuiţi specifice grupului cultural Roşia. Toate descoperirile ce aparţin acestui grup provin din peşterile din munţii Pădurea Craiului. Din punct de vedere al condiţiilor de descoperire, obiectele arheologice aparţineau unor complexe cărora li s-au atribuit sensuri exclusiv rituale . În perioada mijlocie a epocii bronzului, descoperirile lipsesc . În faza finală a epocii bronzului, mutaţiile de ordin social-economic şi schimbarea tipului de habitat au contribuit la apariţia culturii Igriţa, definită pe baza descoperirilor din peşteri, unde comunităţile omeneşti practicau o serie de ritualuri destinate probabil unor divinităţi. Din peştera Meziadului provin fragmente ceramice de la vase ce aparţineau acestei culturi .

 
aşezare în peşteră  Hallstatt Gava  

Din prima epocă a fierului, în peştera Meziad au fost semnalate materiale aparţinând culturii Gava.

 
aşezare în peşteră  La Tène dacică  

Din epoca dacică apar descoperiri în zona portalului peşterii. Şi în această epocă, peştera a fost folosită pentru locuire. Este vorba de două vase borcan ornamentate pe corp cu butoni şi un vas simplu. Ipotetic, ne aflăm în faţa unei peşteri sacre în care erau aduse ofrande şi se desfăşurau ritualuri şi procesiuni destinate unei divinităţi ale cărei atribute rămân încă nedesluşite.

 
aşezare în peşteră  Epoca medievală timpurie (secolele X-XI)    

Cu ocazia cartărilor, a fost descoperit un vas medieval cu depuneri groase de calcit datând din secolele X-XI. Prezenţa acestei descoperiri în peşteră, fenomen extrem de rar, poate fi explicată prin prisma evenimentelor ce s-au petrecut în secolele X-XI când populaţia autohtonă din zonele de câmpie este împinsă spre zonele montane. Din punct de vedere arheologic, acest vas a fost până în anul 2014 singura descoperire ce atesta clar prezenţa unei populaţii în intervalul secolelor X-XI în depresiunea Beiuşului. Apariţia recipientului se explică prin faptul că, la un moment dat, peştera a fost folosită ca loc de refugiu, mai ales că până la jumătatea secolului al XX-lea accesul la peşteră nu era unul facil.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare sistematică 2002

Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea GHEMIȘ Călin

Bibliografie
1. Ghemiş, Călin, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2003, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2068 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Maxim, Zoia, Neo-Eneoliticul din Transilvania. Date arheologice şi matematico-statistice, 1999, nr.620 [Repertoriu] (sursa fişei de sit)
3. Crișan, Ioan, Studiu arheologic de fundamentare PUG comuna Remetea, județul Bihor, 2016 [Studiu istoric]
 
Fotografii sit

Scroll