Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   9636.03
Nume   Situl arheologic de la Nădlac - Sit 1 M (Autostrada Nădlac - Arad, lot 1, km. 0+000 - 0+300)
Județ   Arad
Unitate administrativă   Oraş Nădlac
Localitate   Nădlac
Punct   Sit 1 M (Autostrada Nădlac – Arad, lot 1, km. 0+000 - 0+300)
Reper   La nord de oraşul Nădlac, la cca 1 km est de frontiera cu Ungaria
Categorie   locuire; descoperire funerară
Tip   aşezare; necropolă
Suprafața sitului   8.400
Data ultimei modificări a fişei   13.04.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Aşezare  Epoca migraţiilor (sec. III-V) Sarmatică      
Necropolă de inhumaţie  Epoca migraţiilor (sec. III) Sarmatică  

Două morminte cu ring:
Ansamblul funerar M1 constă din: 1 - şanţ de formă circulară, cu pereţii uşor înclinaţi spre bază, iar fundul este plat. Lăţimea complexului la conturare este de aproximativ 1,4 m, iar adâncimea medie, surprinsă în funcţie de nivelul de decapare, este de aproximativ 0,4 m. Umplutura constă dintr-un pământ brun-cenuşiu, afânat, nepigmentat, în care a fost descoperit material ceramic de factură sarmatică. Diametrul maxim exterior al complexului este de 12 m; 2 - complex de formă rectangulară, dispus în centrul ringului, cu laturile lungi pe direcţia N-S. Lungimea maximă surprinsă la conturare este de 4 m, iar lăţimea este de 2,66 m. La o adâncime de aproximativ 0,9 m, a fost surprinsă o structură din lemn. Cele patru bârne transversale sunt depuse la o distanţă de aproximativ 0,6 m, acestea au o lăţime de 0,2 m şi o grosime de 0,04 m. Bârnele au fost surprinse pe o lungime care variază de la 2 m la 2,1 m. Cele două grinzi depuse de-a lungul laturilor lungi, au o distanţă între ele de aproximativ 1,7 m. din cauza stadiului avansat de degradare, nu se poate stabili lăţimea şi grosimea acestora. În partea centrală a amenajării, a fost descoperit un femur. Se poate presupune faptul că defunctul a fost deranjat de alte intervenţii ulterioare depunerii în camera funerară. În apropierea colţului sud-estic, a fost descoperit un fragment dintr-o piesă din fier, care făcea probabil parte din inventarul funerar al defunctului.
Ansamblul funerar M 2 constă din: 1 - Complex sub forma unui şanţ de formă circulară, cu pereţii uşor înclinaţi spre bază, iar fundul este plat. Lăţimea complexului la conturare este de aproximativ 1,,8 m, iar adâncimea medie, surprinsă în funcţie de nivelul de decapare, este de aproximativ 0,4 m. Umplutura constă dintr-un pământ brun-cenuşiu, afânat, nepigmentat, în care a fost descoperit material ceramic de factură sarmatică. Diametrul maxim surprins al complexului este de 12, 3m; 2 - – groapă de formă dreptunghiulară, cu laturile lungi pe direcţia N-S şi dispusă central în raport cu şanţul circular. Lungimea maximă surprinsă la conturare este de 3,84 m, iar lăţimea este de 2,5 m. La o adâncime de aproximativ 1 m, de la nivelul de decapare, a fost surprinsă o structură din lemn formată din două bârne depuse la o distanţă de 1,4 m una de cealaltă, de-a lungul laturilor lungi şi două bârne transversale depuse la o distanţă de 2,6 m una de cealaltă de-a lungul laturii scurte a amenajării. Bârnele lungi au fost surprinse pe o lungime de 3,16 m şi respectiv 2,9 m, iar cele scurte pe o lungime de 1,72 m şi respectiv 1,5 m. Acestea au o lăţime de aproximativ 0,14 m. În interiorul structurii din lemn au fost surprinse resturile osteologice umane, ale unui defunct depus în această cameră funerară. Deoarece resturile osteologice nu se află în poziţie anatomică, mormântul pare să fie deranjat de unele intervenţii ulterioare, deşi nu au fost identificate urme ale gropii de jefuire. În partea nordică a complexului, în interiorul structurii din lemn a fost surprins un vas întreg de dimensiuni mici, din pastă semifină, cu angobă roşie. Tot în această zonă, au fost descoperite fragmente ale unei piese din bronz, iar în partea centrală a amenajării încă două fragmente ale unor/unei piese din fier. Toate acestea par să fi făcut parte din inventarul funerar al defunctului.

 
Aşezare  Epoca medievală timpurie (sec. XI-XIII)        
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare preventivă 2012

Diagnosticul a fost efectuat de Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca iar investigaţia arheologică a fost efectuată de IAIA Cluj-Napoca în colaborare cu Complexul Muzeal Arad. Pe parcursul mai multor campanii extinse pe doi ani, cu numeroase întreruperi datorate incapacităţii constructorului de a fi nanşa cercetarea preventivă, ductul autostrăzii a fost cercetat integral.

Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca COCIȘ Sorin Ilie
SZABOLCS Ferencz
LĂZĂRESCU Vlad Andrei
OPREANU Coriolan Horaţiu
URSUȚIU Adrian
KORNELIU Cumurciuk
MALVINKA Urak
DOBOȘ Alpar
MUSTAȚĂ Sillvia
CORDOȘ Cristina
IGNAT Ana
COCIȘ Alexandra
AGOTA MAREFI Ferencz
SĂSĂRMAN Andrei Vlad
MIHAI Andrei
COPOS Gelu
LIE Marian
CIOBANU Narcis
PETRIC Paul
BREHUESCU Alexandru
TAMAȘ Balogh
CIZMAR Ștefania
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva ȚUȚUIANU Costin Daniel

Bibliografie
1. Hurezan, George Pascu, 2008 [fișă de sit]
2. Cociș, Sorin, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2012, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2013, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5049&d=Nadlac-Arad-Sit-1-M-Autostrada-Nadlac-%96-Arad-lot-1-km-0+000--0+300-2012 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll