Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   53354.03
Nume   Castrul roman de la Naidăş - Dealul Morii
Județ   Caraş-Severin
Unitate administrativă   Naidăş
Localitate   Naidăş
Punct   Dealul Morii
Reper   Situl se află la cca. 1000 m E de DN57 Moldova-Nouă - Moraviţa, la cca. 550 m S de intrarea în localitatea Naidăş pe DC 571C, la cca. 1,20 km NE de primăria comunei Naidăş.
Reper hidrografic - nume   Nera
Reper hidrografic - tip   râu
Utilizare teren   păşune
Categorie   locuire
Tip   aşezare
Descriere   Situl este într-o stare de conservare bună, având în prezent destinaţia de păşune. Este expus riscului cauzat de drumurile forestiere.
Observații   Situl a fost identificat în primăvara anului 2022 în cadrul unei vizite curente de monitorizare a fortificaţiilor romane din Banat efectuate de dr. arheol. Călin Timoc.
Descoperitor   dr. arheol. Călin Timoc
Data descoperirii   2022
Suprafața sitului   0,55 ha
Stare de conservare   bună / 17.06.2026
Riscuri antropice   Afectare parţială: 2 / 17.06.2026
Regim de proprietate   public
Data ultimei modificări a fişei   17.06.2026
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații/ Localizare în cadrul sitului Cod LMI
Castru  Epoca romană (secolul al II-lea p. Chr.) romană  

Au fost identificate prin recunoaşteri aeriene şi cercetări perieghetice de suprafaţă. Din datele obţinute s‑a putut presupune funcţionarea lor într‑o singură fază de construcţie. Au aspectul unui castru cu un val de pământ cu colţurile rotunjite şi cu un singur şanţ de apărare. Dimensiunile laturilor sunt 85 × 66 × 73 × 73 m. Nu se cunoaşte garnizoana, dar par să fie unele dintre fortificaţiile timpurii construite de romani în Banat (în timpul războiului dacic al împăratului Traian). Posibilele fortificaţii antice sunt orientate NV–SE şi străjuiesc un vechi drum forestier cu pietriş în componenţă, astăzi distrus în bună măsură de utilajele grele ale Ocolului Silvic Moldova Nouă. Fortificaţiile analizate prezintă un sistem defensiv foarte aplatizat; latura estică abia mai poate fi sesizată, datorită colmatărilor survenite în timp. Valul de pământ măsoară în jur de 3 până la 3,5 m lăţime şi se ridică pe latura vestică, unde este cel mai bine păstrat, cu 0,8 m înălţime. În cazul şanţului de apărare nu se poate preciza dacă este în formă de V sau de U fără săpătură; este aproape continuu, doar pe mijlocul laturii nordice şi poate şi sudice pare întrerupt. Are în general 0,5 m adâncime, iar cel mai lat pare să fie pe latura vestică: 2,5 m. Eroziunea puternică a solului datorată intemperiilor, dar şi păşunatului intensiv, a făcut ca sistemul defensiv compus din agger + fossa să fie destul de greu perceptibil în teren. Totuşi, locul li se pare ideal pentru un castru de lemn şi pământ, aşa cum erau cele de la începutul secolului al II‑lea d.Hr. din Dacia.

Nu au fost identificate fragmente ceramice sau urme arheologice la suprafaţa sitului.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. Analiză LiDAR 2026

Direcţia Județeană pentru Cultură Caraș-Severin CĂLINA Sebastian-Nicolae
2. periegheză 2022

Muzeul Național al Banatului Timișoara TIMOC Călin

Bibliografie
1. Călina, Sebastian-Nicolae; Bunoiu, Victor, 2026 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
2. Timoc, Călin, Un posibil nou castru pe limesul de vest, sectorul bănățean al Daciei Romane, Buletin LIMES-România, 12, Limes, Cluj-Napoca, 2022, 33-36, https://biblioteca-digitala.ro/?volum=14791-buletinul-limes-frontierele-imperiului-roman-in-romania--12-2022 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll