Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
|
|
Cod RAN
|
|
90182.01 |
|
Nume
|
|
Mănăstirea Cerna de la Negoiu |
|
Județ
|
|
Hunedoara |
|
Unitate administrativă
|
|
Lunca Cernii De Jos |
|
Localitate
|
|
Negoiu |
|
Reper
|
|
Mănăstirea ortodoxă este situată la câţiva kilometri de sat, spre vest, într-o mică poiană dintre dealuri. |
|
Forma de relief
|
|
deal |
|
Categorie
|
|
structură de cult |
|
Tip
|
|
mănăstire |
|
Descriere
|
|
Mănăstirea ste menţionată documentar în 1585, cu prilejul unui transfer de proprietate, respectiv din aceea a ctitorilor rămaşi fără descendenţă masculină, din neamul Muşina de la Densuş. La sfârşitul secolului al XVI-lea sunt menţionaţi doi stareţi, Spiridon şi Ioan (Cemeanul), ambii ajunşi vlădici, primul la Vad, al doilea la Alba Iulia. A posedat o bibliotecă de manuscrise, administrată, la un moment dat, de un călugăr cu numele de Mitrofan. Relaţia ei cu mănăstirea de la Prislop pare a fi
evidenţiată de marcarea unei căi de circulaţie directe, presărată cu toponime. A dispărut probabil
înainte de anul 1650, datorită persecuţiilor stăpânilor calvini ai locurilor. Pentru o vreme cel puţin,
bunurile imobiliare ale mănăstirii au fost transferate la mănăstirea Prislop, care le şi revendică în anul 1749. Este posibil ca viaţa mănăstirească să fi continuat în forme mai simple (chilii izolate), în apropierea amplasamentului vechii mănăstiri, dar în hotarele comunei Răchitova. |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
27.10.2022
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
|
biserică
|
Epoca medievală
(secolele XVI - XVIII)
|
|
|
Urmele arheologice indică doar prezenţa unei biserici de piatră legată cu mortar, din care s-au
conservat fundaţiile navei (circa 10 x 6 metri). Altarul a fost complet distrus, în aşa fel încât orice
încadrare stilistică este imposibilă.
|
|
|
stăreţie
|
Epoca medievală
(secolele XVI - XVIII)
|
|
|
A fost găsită urma unei clădiri de lemn (7,50 x 4, 50 metri), dispusă oblic, pe tălpi de piatră fără mortar, amplasată imediat lângă nordul navei şi înzestrată cu o sobă de cahle (cu cahle-oală cu
gura pătrată şi dreptunghiulară, si plăci cu decor floral si geometric) (2,50 x 1,40 metri). S-a apreciat că acolo a funcţionat clădirea stăreţiei.
|
|
|
anexă
|
Epoca medievală
(secolele XVI - XVIII)
|
|
|
Din celelalte anexe s-au conservat doar urme vagi ale unor clădiri de lemn, spre est şi vest, într-un
perimetru care nu este mai mare de circa 70 x 60 metri. Mai importantă trebuie să fi fost o clădire situată la 20 metri spre sud-est de biserică, cu dimensiunile nedeterminate, dar pe fundaţii de piatră şi elevaţii de lemn.
|
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
cercetare sistematică
|
1984-1985
|
|
*
|
RUSU
|
Adrian Andrei
|
|
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
|
*
|
*
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Rusu, Adrian Andrei, Mănăstirea Cerna, Cronica cercetărilor arheologice din România – Campania 1983-1992, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=738 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
|
2.
Rusu, Adrian Andrei, Dicționarul mănăstirilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, Presa Universitară, Cluj - Napoca, 2000 [Publicaţie]
|
| |
|
|
|
