Informaţii despre sit
|
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
|
Cod RAN
|
|
161044.01 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
TL-I-s-B-05856 |
|
Nume
|
|
Valul de la Niculitel - Troianul (Nic41) |
|
Județ
|
|
Tulcea |
|
Unitate administrativă
|
|
Niculiţel |
|
Localitate
|
|
Niculiţel |
|
Punct
|
|
Troianul |
|
Reper
|
|
Valul se întinde pe teritoriul comunei Niculiţel, Valea Teilor şi Hamcearca. |
|
Reper hidrografic - nume
|
|
Dunărea |
|
Reper hidrografic - tip
|
|
fluviu |
|
Forma de relief
|
|
deal |
|
Utilizare teren
|
|
locuire; agricultură |
|
Categorie
|
|
locuire |
|
Tip
|
|
sistem defensiv |
|
Descriere
|
|
Acesta este alcătuit dintr-o incintă exterioară, un sistem de fortificaţii interioare şi o linie de apărare mediană . Incinta exterioară este constituită dintr-un val care înconjoară satul Niculiţel, sat amplasat într-o depresiune, delimitată de dealuri înalte, cu o singură deschidere pe latura de nord. Cu un perimetru de 27 km, valul închide o suprafaţă aproape triunghiulară de circa 48.3 kmp. În cea mai mare parte a sa, traseul valului urmează colinele din jurul satului. Din punctul în care este intersectat de şoseaua Isaccei, valul urmează panta dealului de la est de sat, numit Piatra Roşie, se îndreaptă spre sud-est, pe la vest de satul Teliţa, apoi traversează valea Morilor unde îşi schimbă direcţia către sud-vest la 1 km de Meidanchioi. Se continuă pe culmea dealului Boclogea, se îndreaptă către nord-vest până în dreptul satului Geaferca Rusă, după care este secţionat de drumul ce leagă satul Ţiganca de mănăstirea Cocoşul, apoi urcă pe coama dealului Ţugulea de la vest de sat, este întrerupt de drumul de la Niculiţel la mănăstirea Cocoşul şi se pierde în viile de la nord de sat. Valul propriu-zis este realizat din pământ galben ( loess) şi are o înălţimea medie de 3 m şi o lăţime la bază de circa 17 m. Cea mai mare parte a valului a fost înălţată cu pământ adus din altă parte, probabil de pe platourile de la nord de Niculiţel, deoarece pe coama şi pe pantele dealurilor, stânca este foarte sus. În zonele în care conformaţia terenului a permis acest lucru, valul este dublat de un şanţ, aflat în faţa valului, lat de 4 m şi adânc de 2 m. Sistemul de fortificaţii interioare se compune din patru fortificaţii, protejate de valuri similare cu valul exterior: fortificaţia de pe dealul Cetăţuia, denumită şi „Golemo Kale” este situată în partea de sud-vest, la nord-vest se află „Cetatea Florilor”, a treia fortificaţie se află la nord-est în punctul „Gurgui” iar cea mai mică se află în mijlocul fortificaţiei şi este denumită „ Malko Kale”. Primele trei fortificaţii aveau rolul de a apăra câte una din laturile şi căile de acces ale sistemului de fortificaţii. Alte două valuri, unul spre sud-est iar celălalt spre nord-vest, traversau interiorul circumvalaţiei, alcătuind o linie mediană de apărare. Observaţiile realizate de V. H. Baumann în urma unei cercetări arheologice realizate în zona valului care traversează comuna Niculiţel, au surprins la baza acestuia temelii de piatră şi un apeduct roman orientat spre nord, descoperiri de natură să excludă posibilitatea construirii valului la o dată anterioară secolului III d.Chr. În ceea ce priveşte încadrarea cronologică a circumvalaţiunii de la Niculiţel, opiniile sunt împărţite. Totuşi, în lipsa unor cercetări arheologice de amploare, considerăm că problema datării valului şi a fortificaţiilor de la Niculiţel, rămâne deschisă. |
|
Observații
|
|
Situl se întinde atât pe raza localităţii Niculiţel, cod RAN 161044.01, cât şi pe raza localităţii Valea Teilor, cod RAN 160608.04, dar şi pe raza localităţii Hamcearca, cod RAN 160485.02. |
|
Data descoperirii
|
|
sec. al XX-lea |
|
Suprafața sitului
|
|
50 Kmp |
|
Stare de conservare
|
|
grav afectat / 01.08.2024 |
|
Riscuri naturale
|
|
Incendii: 1 / 01.08.2024 |
|
Riscuri antropice
|
|
Afectare parţială: 3 / 01.08.2024 |
|
Regim de proprietate
|
|
public şi privat |
|
Data ultimei modificări a fişei
|
|
03.03.2025
|
|
| |
Componente în cadrul sitului
|
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
|
Val
|
Epoca medievală
|
|
|
Valul, înalt de cca. 3 m şi lat de 17 m, cu şanţ adânc de 2 m şi lat de 4 m, urmează, în cea mai mare parte, dealurile ce înconjoară localitatea, are o lungime de 27 km şi închide o suprafaţă de aproape 50 kmp. În structura valului se regăsesc pietre de diferite dimensiuni. În interior se găsesc trei fortificaţii (“castre”) dispuse spre extremităţi, una la mijloc şi două linii de apărare mediane. În ceea ce priveşte datarea acestui complex şi autoritatea care l-a construit au fost formulate mai multe ipoteze. Cercetările arheologice ale lui K. Šcorpil din 1917 şi cele coordonate de I. Barnea în anii 1953-1954 nu au oferit rezultate concludente în acest sens. Construcţia acestui sistem a fost plasată de cei care s-au ocupat de problemă în diverse perioade: sec. V (operă a hunilor), primii ani ai sec. VII (atribuită protobulgarilor), sec. VII (ridicată de o populaţie clientelară a Imperiului, poate avarii), cândva între sec. VII-VIII şi anul 971, sec. XI-XII (fiind realizată de către bizantini, ca a doua linie de apărare în spatele cetăţii Noviodunum, singurul vad de trecere a Dunării din nordul Dobrogei). ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
|
|
|
mormânt
|
Epoca medievală
|
|
|
În val a fost descoperit un mormânt ce avea ca inventar o monedă de la Mihail IV.
|
|
|
| |
Cercetare
|
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
|
1.
|
evaluare de teren
|
2023
|
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
|
MICU
|
Cristian
|
|
AILINCĂI
|
Sorin-Cristian
|
|
MIHAIL
|
Florian
|
|
STĂNICĂ
|
Aurel
|
|
Bibliografie
|
|
1.
Lista monumentelor istorice 2004, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, 2004, 2270, poz. 273 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
|
|
2.
DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
|
|
3.
Mocanu, Marian, 2023 [Fişă de sit]
|
|
4.
Stănică, Aurel, 2011 [Fişă de sit]
|
| |
|
|
|
