Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
|
Cod RAN
|
|
90921.01 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
HD-II-a-A-03400 |
Nume
|
|
Situl Bisericii Pogorârea Sf. Duhşi Maica Domnului Hodighitria din Ostrov |
Județ
|
|
Hunedoara |
Unitate administrativă
|
|
Râu De Mori |
Localitate
|
|
Ostrov |
Reper
|
|
Situl se află localizat între Râul Mare şi braţul Apa Borii in satul Ostrov, pe şoseaua romană ce venea de la Sarmisegetuza. |
Reper hidrografic - nume
|
|
Râu Morii, Apa Borii |
Reper hidrografic - tip
|
|
pârâu |
Categorie
|
|
structură de cult |
Tip
|
|
edificiu religios |
Descriere
|
|
Biserica “Pogorârea Sf. Duh”şi “Maica Domnului Hodighitria” a fost ctitorită de cnezii locali. La 1360, Petru de Ostrov era desemnat drept prim protopop cunoscut al districtului. Ca şi alte monumente din Haţeg, şi acesta a suferit transformări religioase. Cnezii, apoi nobilii ostroveni au trecut de la catolicism la protestantism (reformaţi calvini). Imaginea de astăzi a bisericii este rezultatul unei ample transformări care au avut loc în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului XIX. După ce a trecut prin faza greco-catolică, după 1948, comunitatea şi lăcaşul au devenit ortodoxe. Un program de restaurare - cercetări arheologice şi arhitecturale - s-a derulat între anii 1995-1996. Din superba fresca ce împodobea biserica s-a păstrat icoana de hram a Maicii Domnului – Hodighitria. Pictura, de mare valoare artistică, a fost realizată de zugravul popa Simion de la Piteşti. |
Observații
|
|
În urma cercetărilor dintre 1995 şi 1996 s-a descoperit intrarea de sud. Aproape de intrare există una dintre cele două ferestre medievale ale bisericii. Sit arheologic localizat aproximativ prin compararea Hartii topografice a Romaniei 1:25 000 cu hărţile din Luca S. 2008, pg 141. |
Stare de conservare
|
|
bună / 01.01.1997 |
Regim de proprietate
|
|
privat |
Proprietar
|
|
Parohia Ortodoxă Română Ostrov |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
10.12.2014
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
Biserică
|
Epoca medievală
(sec. XIV)
|
|
|
Prima biserică a Ostrovului a fost un mic edificiu format dintr-o singură navă cu dimensiuni de 5,20 x 4,50 m, cu grosimi ale zidăriei de 0,90 m, cu mic altar rectangular (1,90 x 2,20 m), la ridicarea căruia s-au folosit spolii romane - blocuri mari sau mai mici, fasonate (la baza elevaţiilor), dar şi multă cărămidă. Altarul primei biserici a fost ulterior demolat, iar latura de nord a navei a fost înlocuită parţial de un alt zid. Două portaluri permiteau accesul în lăcaş: unul de vest (parţial utilizat şi astăzi); altul spre sud, închis de un ancadrament (astăzi astupat), surmontat de o nişă de hram, încheiată cu arcadă semicirculară. Peretele de sud a avut două ferestre înguste, tipice pentru deschiderile isprăvite în arc frânt.
|
HD-II-m-A-03400.01
|
Turn clopotniţă
|
Epoca medievală dezvoltată
(sec. XV)
|
|
|
În sec. XV (1500), Bisericii Ostrov i s-a adăugat şi un turn clopotniţă. Soclul acesteia este rectangular (2,70 X 2,18 metri şi înălţimea 11,30 m). Bolţari de piatră marchează muchiile libere ale clopotniţei. Nivelul întâi al turnului are o deschidere în arc frânt şi o boltă în leagăn, care a fost spartă, pentru a face loc unei scări fixe de acces. Nivelul 2 a avut o alta altă intrare, cu scară mobilă, ulterior transformată, şi o fereastră cu ancadrament gotic simplu, cu muchie teşită. Ultimul nivel are ferestre pe toate laturile, din care trei (nord, vest şi sud). Acoperişul iniţial a fost realizat din lespezi de piatră şi cărămizi romane, aşezate în con piramidal. Este cea mai bine conservată şi reprezentativă clopotniţă medievală a Haţegului istoric.
|
|
Biserică
|
epoca medievală târzie - epoca modernă
(sec. XIX)
|
|
|
Biserica actuală este rezultatul unor transformări ce au avut loc în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului XIX. Întregul altar şi toată latura de nord a fost înlăturată, ca urmare a necesităţii problemelor de spaţiu pentru credincioşi mai numeroşi, a fost executată şi o supraînălţare a zidurilor conservate.
|
HD-II-m-A-03400.01
|
Incintă
|
Epoca medievală
(sec. XIV)
|
|
|
Spolii romane.
|
|
mormânt
|
Epoca medievală
(sec. XVII)
|
|
|
Au fost săpate 3 morminte interioare dintre care 2 erau de copii.
|
|
Cimitir
|
Epoca medievală
(sec. XV)
|
|
|
Datarea cimitirului care împrejmuieşte biserica s-a făcit pe baza a 208 piese romane cu epigrafe, piese figurative şi nonfigurative.
|
|
|
Bibliografie
|
1.
Rusu, Adrian Andrei, Biserici şi ctitori din Ţara Haţegului până la 1700, Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 1997, 237-245 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
2.
Rusu, Adrian Andrei, Castelarea carpatică, Cluj-Napoca, 2005 [Publicaţie]
|
3.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, 2004, 1392, 381-383 [Ordin MCC]
|
4.
Vatășianu, Virgil, Istoria artei feudale în Ţările Române. Arta în perioada de dezvoltare a feudalismului., I, Academiei, ucurești, 1959, 402-403 [Publicaţie]
|
5.
Drăguț, Vasile, Picturi murale exterioare în Transilvania medievală, SCIA, 1, XII, 1965, 92
|
6.
Drăguț, Vasile, Vechi monumente hunedorene, Meridiane, Buucurești, 1968, 28 [Publicaţie]
|
|
|
|
|