Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României
Cod RAN   89384.04
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   HD-II-m-A-03405
Nume   Situl bisericii românesti Sf. Prooroc Ilie din Peşteana
Județ   Hunedoara
Unitate administrativă   Densuş
Localitate   Peşteana
Reper   Pe strada principala a satului, venind dinspre nord, dinspre Densuş, între Haţeg şi valea Ohabei
Reper hidrografic - nume   Haţeg, Valea Ohabei
Reper hidrografic - tip   pârâu
Categorie   structură de cult
Tip   edificiu religios
Descriere   Biserica ortodoxă Sf. Prooroc Ilie de la Peşteana a fost ridicată în sec. XII-XIII, cu transformări ulterioare, ultima în primele decenii ale sec. XX de către vechi familii cneziale şi nobiliare româneşti din Peşteana. Construcţia este de fapt vechea biserica greco-catolică, aflată pe drumul principal dintre Densuş şi Peşteana venind dinspre nord. La aproape 300 m de această biserică se afla altă biserică – vechea biserica reformată. Este cel mai vechi monument de influenţă bizantină păstrat până azi in picioare.
Observații   Sit arheologic localizat aproximativ prin compararea Hartii topografice a Romaniei 1:25 000 cu hărţile din Luca S. 2008, pg 65.
Stare de conservare   bună / 23.02.2011
Regim de proprietate   privat
Proprietar   Parohia Ortodoxă Română Peşteana
Data ultimei modificări a fişei   30.06.2021
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Biserică  Epoca medievală (sec. XII - XIII)    

Biserica veche, de piatră ridicată , în faza I de construcţie a fost ridicată în extremitatea de est a actualei biserici. Ea a avut un altar cu închidere semicirculară străpuns pe ax de o fereastră. Lăţimea navei acestei biserici era aproximativ lăţimea altarului actual.

 
Biserică  Epoca medievală (sec. XIII)    

Biserica veche a fost fie creată ca urmare a distrugerii celei dintâi, fie ca urmare a modificării. S-a păstrat altarul vechii bisericii, iar noul altar a fost construit la cca 3.5 m spre vest de punctul de origine al altarului vechi. Noul altar are absida semicirculară în interior şi 3 laturi la exterior. Nava bisericii Peşteana II a fost probabil la fel ca şi cea de acum. Nava bisericii vechi era acoperită de bolţi pe ogive cu porniri din cel puţin 3 console de piatră.

 
Biserică  Epoca medievală dezvoltată (sec. XIII-XIV)    

Portalul de sub clopotniţă, conceput cu inchideri semicirculare şi cu multe retrageri a fost scos de la intrarea de vest de către turnul cloponiţă ridicat în sec. XIII-XIV. Picturile descoperite sunt de secol XIII-XV.

 
Morminte  Epoca medievală dezvoltată (sec. XIV)    

Mormintele descoperite au inventar cel mai recent datat în sec. XIV.

 
Biserică  Epoca contemporană (sec. XX)    

În sec. XX au fost făcute mici restaurări la diverse elemente ale monumentului ecleziastic, dar care nu au impietat structura de monument al acestei construcţii.

 

Bibliografie
1. Rusu, Adrian Andrei, Ctitori și biserici din Țara Hațegului până la 1700, Satu Mare, 1997, 225-240 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Vătășianu, Virgil, Vechile biserici de piatră românești din jud. Hunedoara, Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice. Secția pentru Transilvania 1929, Cluj, 1930 [Publicaţie]
3. Greceanu, Eugenia, O prezentă de tradiție bizantină în arhitectura româneasca de zid din Țara Hațegului, în veacurile XII-XIII: monumentul de cult de la Peșteana, județul Hunedoara, Rev Muz. Monum, 1, 1986, 70-75 [Publicaţie]
 
 
Scroll