Site Information
|
Location
|
|
Display on the map of Romania
*
|
|
RAN Code
|
|
26724.01 |
LMI Code (List of Historic Monuments)
|
|
BH-I-s-B-00988 |
|
Name
|
|
Ruinele cetăţii medievale Şinteu de la Peştiş - Cetatea Şoimilor |
|
County
|
|
Bihor |
|
Commune
|
|
Oraş Aleşd |
|
City/Town/Village
|
|
Peştiş |
|
Place
|
|
Cetatea Şoimilor |
|
Landmark
|
|
Cetatea se află la 4,5 km nord-vest de centrul satului, pe malul stâng al Văii Secătura. |
|
Hydrographic landmark - name
|
|
Valea Secătura; Şinteu |
|
Hydrographic landmark - type
|
|
pârâu |
|
Geomorphology
|
|
Munţii Plopeşului |
|
Land utility
|
|
pădure |
|
Site Class
|
|
locuire |
|
Site Type
|
|
aşezare civilă |
|
Description
|
|
Cetatea de la Piatra Şoimului este amplasată pe un pinten de calcar cu cota de altitudine de 484 m, care se înalţă deasupra pârâului Secătura sau Şinteu. Fortificaţia este accesibilă numai dinspre est unde este apărată de un şanţ lat şi adânc. Dezvoltarea ansamblului este longitudinală pe direcţia est-vest, având un plan mai mult sau mai puţin dreptunghiular. Au fost sesizate încăperi dispuse pe patru niveluri, construite în mai multe etape. Pentru realizarea lor s-a folosit stânca nativă înglobată în zidărie. În centrul cetăţii este amplasat un turn masiv rectangular ridicat din piatră nefasonată. Pe latura sudică cu vizibilitate asupra văii au fost amplasate cele mai însemnate încăperi. Între acestea se remarcă o sală de cca 64 m2 cu zidurile exterioare sprijinite de contraforturi uriaşe.
Cetatea a avut se pare o curtină exterioară în faţa şanţului de la est iar spre sud s-au păstrat contaforturi ale acesteia. Intrarea în cetate se făcea pe un pod aşezat probabil pe piloni din piatră urmat de o poartă cu colţuri din piatră fasonată. În curtea de la est se afla o fântână amplasată în colţul de sud-est şi construită din piatră brută. Din aceasta nu se mai păstrează ghizdurile. O altă intrare apare pe latura de nord.
Se păstrează puţine elemente ce ar putea uşura încadrarea stilistică: zidăria uşilor încheiate în partea superioară, una în arc semicircular iar alte două în unghi. Până la efectuarea de cercetări arheologice în interiorul fortificaţiei, orice indicaţie privind datarea trebuie privită cu prudenţă. Având în vedere prezenţa unor elemente gotice (arc frânt, contraforturi databile într-o a doua fază de construcţie, pare că cea mai veche parte a cetăţii este turnul de plan rectangular.
La 300 m est de incinta cetăţii se află un turn amplasat pe o stâncă din calcar a cărui datare este şi mai dificil de făcut dar colţurile realizate din piatră ecarisată pledează pentru o fază mai târzie surprinsă şi la cetate în zona porţii.
Cu ocazia vizitei la monument s-a constatat că între cetate şi turn există un strat persistent de cultură cu material arheologic medieval. În jurul anului 1316, după cum relatează un document din 1325, coaliţia nobiliară condusă de Kopasz a fost înfrântă de oştirea regală prin asedierea cu ajutorul a două întărituri, castella, în scopul realizării blocadei. O încercare de despresurare a fost încercată de trupe ardelene conduse de Moyus fiul lui Moyus care a cucerit numai una dintre cele două întărituri de asediu. Faptul arată că cetatea nu putea fi cucerită decât prin asediu îndelungat, fiind practic inexpugnabilă în faţa atacurilor. Cele două fortificaţii de asediu sunt dificil de identificat şi în nici un caz nu pot fi puse în legătură cu turnul de la est, cu atât mai puţin cu capela familiei Batthyany.
La 1711, cetatea este aruncată în aer de Habsburgi fiind, se pare, folosită în timpul războiului curuţilor. Informaţia provine de la Liviu Borcea după care în cetate au fost descoperite medalioane cu deviza răsculaţilor Pro libertate.
În 1821 a fost ridicată capela baroc, necropolă a familiei Batthyany, după cum rezultă din inscripţia pe o placă de marmură aflată în posesia Muzeului şcolar din Aleşd. Capela are două faze de construcţie diferite, aşa cum reiese şi din fotografiile oferite, una în care s-a folosit cărămidă şi piatră din ruinele cetăţii şi o a doua conţinând şi absida spre est construită numai din carămidă.
Construcţia se află într-o stare avansată de degradare şi necesită o rapidă intervenţie şi adăugarea unei învelitori. |
|
Site Surface
|
|
2 ha |
|
State of preservation
|
|
grav afectat / 06.04.2009 |
|
Natural hazards
|
|
Alunecări de teren: 4 / 19.12.2023 |
|
Human risk
|
|
Demolare: 4 / 19.12.2023; Afectare parţială: 4 / 16.05.2022 |
|
Ownership
|
|
stat |
|
Owner
|
|
Romsilva O.S Aleşd UP II, 59A |
|
Last record update
|
|
19.12.2023
|
|
| |
Finds
|
|
Class/ Type
|
Period (Date)
|
Culture/ Cultural phase
|
Documentary attestation
|
Description/ Notes
|
LMI Code
|
|
Cetate
|
Epoca medievală
(secolele XIII - XIV)
|
|
1306
|
|
|
|
Capelă
|
Epoca medievală târzie
(1821)
|
|
|
|
|
|
Turn
|
Epoca medievală
|
|
|
|
|
|
Bibliography
|
|
1.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 214, poz. 95 [Ordin MCC] (site record source)
|
|
2.
DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (site record source)
|
|
3.
Borcea, Liviu, Satele din Bihor ale lui Gavrilaș Movilă și Constantin Șerban (Schiță monografică a domeniului Cetății Șinteu, Crisia, VII, Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea, 1977, 97-131, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=2280-satele-din-bihor-ale-lui-gavrilas-movila-si-constantin-serban--crisia--vii-1977 [Publicaţie]
|
|
4.
Borcea, Liviu, Voievodatul Borodului în secolele XIII-XVII, Crisia, XII, Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea, 1982, 161-168, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=1093-voievodatul-borodului-in-secolele-xiii-xvii--crisia--xii-1982 [Publicaţie]
|
|
5.
Bulzan, Sorin, Sudiu istoric - orașul Aleșd, județul Bihor, 2010 [Studiu istoric]
|
| |
|
|
|
