Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   87086.02
Nume   Castrul de marş de epocă romană de la Petrila - Vârful lui Pătru
Județ   Hunedoara
Unitate administrativă   Oraş Petrila
Localitate   Petrila
Punct   Vârful lui Pătru
Punct alte denumiri   Vârful lui Petru; Vârful Auşelu
Reper   Situl se află pe şaua dintre Vârful lui Pătru şi Vârful Auşelul., la nord-est de localitate.
Reper hidrografic - nume   Prigoanei; Bilele
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   munte
Utilizare teren   păşune
Categorie   locuire
Tip   aşezare militară
Descriere   Situl este situat la marginea de sud a Munţilor Şureanu, unde se află atât centrul Regatului Dac, cât şi, în consecinţă, cea mai mare concentrare de castre temporare romane. Poziţia componentei este oarecum îndepărtată de restul taberelor, totuşi foarte dominantă, fiind situată la doar câteva sute de metri distanţe de cel mai înalt punct al acestui grup montan, Vârful lui Pătru (2133 m), într-un loc bine protejat. şa de munte la aproximativ 1990 m altitudine. La tabără se poate ajunge pe trasee de munte din tabăra temporară situată la sud de la Crac-Găuri într-un marş de aproximativ 3 zile, în timp ce taberele temporare de la Comărnicel mai la nord se află la aproximativ o zi de marş.
Observații   Castrul se întinde şi pe teritoriul comunei Şuşag (judeţul Alba), fiind înregistrat în repertoriul Arheologic Naţional având codul de sit 8023.01, şi pe teritoriul unităţii administrative Petroşani, având codul de sit 1703.05.
Data descoperirii   începutul secolului al XIX-lea
Stare de conservare   foarte bună / 26.02.2024
Riscuri antropice   Afectare parţială: 2 / 26.02.2024
Data ultimei modificări a fişei   26.02.2024
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
castru de marş  Epoca romană (începutul secolului al II-lea p. Chr.) romană  

Castrul are o formă dreptunghiulară uşor neregulată, măsurând 229–242 × 203–211 m (aproape 5 ha). Sistemul său defensiv constă dintr-un meterez jos de pământ şi un şanţ înconjurător bine vizibil, de aproximativ 3,5 m lăţime şi 0,4 m înălţime/adâncime fiecare. Pe toate cele patru laturi, există o singură poartă (în general 9–13 m lăţime), fiecare având şi un titulus, o linie separată de apărare în faţa intrărilor, compusă dintr-un metereze şi un şanţ, care blochează o intrare directă. Mărimea şi forma sunt similare cu taberele temporare de la Crac-Găuri şi Comărnicel 1.

Fortificaţia a fost identificată deja la începutul secolului al XIX-lea, deşi cercetarea sa ştiinţifică a început abia la mijlocul secolului al XX-lea. Câteva mici secţiuni arheologice au fost întreprinse aici în 1985. În timpul acestor cercetări nu a fost găsit niciun material arheologic, ceea ce demonstrează în continuare că castrul tipic roman a fost folosit doar pentru o perioadă scurtă de timp.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. sondaj 1985

Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca GLODARIU Ioan
Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia MOGA Vasile
2. sondaj 1942

Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca DAICOVICIU Constantin
MACREA Mihail
RUSSU I.i.

Bibliografie
1. Luca, Sabin Adrian, Repertoriul arheologic al județului Hunedoara, Sibiu, 2008, 131 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. Institutul Național al Patrimoiului, Lista Monumentelor Istorice, Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 113 bis/15.02.2016, 2016, 17, https://patrimoniu.ro/images/lmi-2015/LMI-ab.pdf [Publicaţie]
3. "LIMES. Frontiers of the Roman Empire - Dacia". Component parts, vol 1 (Nomination for inscription on the World Heritage List), 2023 [Fişă de sit]
4. Ștefan, Alexandru Simion, Les guerres daciques de Domietien et de Trajan: Architecture militaire, topographie, images et histoire, Roma, 2005, 291-298 [Publicaţie]
5. Marcu, Felix; Szabó, M., New Data on the Roman Temporary Camps in Şureanu Mountains, Acta Musei Napocensis, 57, 1, Cluj- Napoca, 2020, 63-88 [Publicaţie]
 
 
Scroll