Drumul se păstrează intact doar pe câteva porţiuni el fiind grav avariat de intervenţii actuale, când odată cu apariţia unor construcţii noi în zonă a fost distrus sau acoperit cu pietriş sau alte materiale. În anul 2018 s-au efectuat o serie de cercetări sub forma unor evaluări de teren pentru a stabili stratigrafia acestuia. Lăţimea maximă a acestuia atinge pe anumite porţiuni de 8 m, iar pe laturile lui prezintă rigole adânci de circa 50 cm. Pe anumite porţiuni pentru funcţionalitatea acestuia s-au făcut terasări.
Stratigrafie: Prezintă un strat de piatră de andezit, impregnat într-un pat de lut tasat puternic. Din punct de vedere stratigrafic, acest pavaj are 50-60 cm grosime şi repauzează pe direct pe sol. Agregatele care formează pavajul trădează operaţiuni de fasonare prealabilă şi sunt aranjate manual pentru a da coeziune drumului.

Din păcate, în anumite zone acesta a fost scos cu lama de excavator definitiv astfel încât nu mai există urme stratigrafice. Despre ,,Drumul romanilor’’ din pasul Tihuţa există o serie de menţiuni bibliografice, dar acesta până acum nu a fost supus unei cercetări ştiinţifice adecvate din punct de vedre arheologic. Se ştie de existenţa acestuia pe baza hărţilor Iosefine încă din secolul al XVIII-lea.