Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
Cod RAN
|
|
120735.02 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
NT-I-s-A-10480 |
Nume
|
|
Situl arheologic de la Piatra Neamţ - Bâtca Doamnei |
Județ
|
|
Neamţ |
Unitate administrativă
|
|
Municipiul Piatra-Neamţ |
Localitate
|
|
Piatra-Neamţ |
Punct
|
|
Dealul Bâtca Doamnei |
Reper
|
|
Situl se află în partea de sud-vest a municipiului, în apropiere de limita nord-vestică a localităţii Doamna. |
Reper hidrografic - nume
|
|
Bistriţa; Lacul Doamnei |
Reper hidrografic - tip
|
|
râu; lac |
Forma de relief
|
|
munte |
Utilizare teren
|
|
pădure |
Categorie
|
|
locuire |
Tip
|
|
aşezare |
Descriere
|
|
Bâtca Domanei este un deal stâncos, cu pante abrupte, iar la cetate se ajunge de pe parea de sud a acestuia. În interiorul cetăţii se distring două nivele de locuire dacice, iar perioada de înflorire a cetăţii este cuprinsă între secolele I a. Chr. - I p. Chr. |
Observații
|
|
Urmele antice se găsesc sub un strat vegetal de mici dimensiuni, la cca 25 cm adâncime, iar acest lucru a dus la degradarea vestigiilor. Terenul a mai suferit modificări, în partea de nord, din cauza unor amplasamente militare din primul şi cel de-al doilea război mondial, care au răscolit nivelul antic. |
Descoperitor
|
|
Matasă C. |
Data descoperirii
|
|
1926 |
Suprafața sitului
|
|
2 ha |
Stare de conservare
|
|
medie / 27.10.2008 |
Riscuri antropice
|
|
Afectare parţială: 4 / 24.06.2020 |
Regim de proprietate
|
|
mixt |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
25.01.2022
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
Aşezare
|
Eneolitică
(2500-2000 a. Chr.)
|
Cucuteni /
A
|
|
Această înălţime, atât de bine apărată a favorizat amplasarea prutătorilor culturii Cucuteni. Acest nivel se găseştesub nivelul dacic, într-un pământ de culoare cafenie. Au fost descoperite mai multe fragmente ceramice, câteva râşniţe.
|
|
Aşezare
|
Epoca bonzului
(1650-1300 a. Chr.)
|
Monteoru
|
|
Acest nivel este slab reprezentat de doar câteva fragmente ceramice şi un inel de aur, găsit pe panta dinspre vest, în afara cetăţii.
|
|
Aşezare fortificată
|
La Tène
(secolele II a.Chr. - I p.Chr.)
|
geto-dacică
|
|
Într-o primă fază, cetatea a fost era apărată cu o palisadă, ce avea o grosime de peste 6 m. Urmele acesteia au fost găsite sub zidul de piatră din faza a doua. Acest zid de incintă este realizat din piatră şi are o grosime de 3.50 m. Această incintă fost realizată chiar şi pe latuirle dealului mai abrpte. Latura de sud, pe care se făcea intrarea în cetatea şi cea de est, mai putin abruptă, a fost realizată o întăritură cu palisadă. Intrarea se făcea printr-o deschidere în zidul care închidea lalura de sud a cetăţii, unde exista o poartă de lemn fixată cu ajutorul bîrnelor groase, adînc înfipte în gropi săpate în stîncă. Poarta avea o deschidere de 2,50 m, fusese. fixată acolo unde zidul se întrerupea, avea o intrare în formă de cleşte şi se găsea cu faţa spre răsărit, adică spre terasa I-sud, unde era turnul de apărare. Locuinţele aveau formă dreptunghiulară, de pătrat sau rectangulară, iar între locuinţe a fost făsat un spaţiu destul de larg, evitându-se aglomerarea. Temeliile erau din piatră destâncă peste care se aşezau bârne groase. În interior pe pereţii de bârne au fost aşezate nuiele peste care s-a lipit un strat gros de lut. Una dintre cele mai interesante descoperiri o constituie cele două santuare, tipice pentru cultura dacică din sec. I a. Chr. Acestea fiind asemănătoare cu cele cu cele descoperite în cetăţile dacice din Transilvania: Cetăţuia de la Costeşti, Piatra Roşie, Grădiştea Muncelui.
|
NT-I-m-A-10480.02
|
Aşezare fortificată
|
Epoca medievală timpurie
(secolele XI - XIII)
|
|
|
Pe ruinele cetăţii dacice apare o aşezare militară, probabil apărată printr-o întăritură de lemn. Aceste locuinşe de cele mai multe ori au distrus nivelul dacic. Din această perioadă s-au descoperit câteva urme de locuinţe cu pereţi de bîrne, o mică biserică creştină, tot din bîrne, un cimitir alături de biserică, precum şi multe obiecte de fier, în special arme, obiecte de harnaşament, diferite unelte şi câteva obiecte de cult. Această aşezare a dispărut probabil în urma unui incendiu din vremea năvălirii tătarilor din 1241.
|
NT-I-m-A-10480.01
|
|
|
Cercetare
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
1.
|
cercetare sistematică
|
1965-1969
|
|
|
|
|
2.
|
cercetare sistematică
|
1957-1962
|
|
|
|
|
3.
|
sondaj
|
1938
|
|
*
|
MATASĂ
|
C.
|
4.
|
evaluare de teren
|
1928
|
|
*
|
ANDRIEȘESCU
|
I.
|
*
|
MATASĂ
|
C.
|
|
Bibliografie
|
1.
DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
|
2.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, p. 1813, poz. 2-4 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
|
3.
Zamoșteanu, M., Săpăturile de la Piatra Neamț, Materiale și Cercetări Arheologice, VII, București, 1960, 339- 349 [Publicaţie]
|
4.
Nuțu, Anton; Zamoșteanu, Ioana; Zamoșteanu, Mihai, Sondajele de la Piatra Neamţ, Materiale și Cercetări Arheologice, VI, București, 1959, 359-372 [Publicaţie]
|
5.
Buzilă, Aurel, Despre ceramica daco-getică lucrată cu mâna de la Bîtca Doamnei, Piatra Neamț, Memoria Antiquitas, II, Piatra Neamț, 1970, 237-250 [Publicaţie]
|
6.
Buzilă, Aurel, Despre ceramica daco-getică lucrată cu roata de la Bîtca Doamnei, Piatra Neamț, Memoria Antiquitas, IV-V, Piatra Neamț, 1972-1973, 93-113 [Publicaţie]
|
7.
Gostar, Nicolae, Cetăți Dacice din Moldova, Meridiane, București, 1969, 9-22, https://biblioteca-digitala.ro/?pub=969-cetati-dacice-din-moldova-directia-monumentelor-ansamblurilor-si-siturilor-istorice [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
|
|
|
|