Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   48496.04
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   BZ-I-m-A-02263.01-.04
Nume   Ansamblul arheologic Pietroasele
Județ   Buzău
Unitate administrativă   Pietroasele
Localitate   Pietroasele
Reper   Situl arheologic se află în vatra satului şi Primărie, până la proprietăţile Gogu Constantinescu, Nae Ionescu, M. Potec, Ion Jiganie, Fane Moldoveanu şi la magazin.
Reper hidrografic - nume   Urgoaia
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   zona de contact dintre deal şi câmpie
Utilizare teren   locuire
Categorie   locuire; descoperire funerară
Tip   aşezare; necropolă; aşezare militară
Descriere   Situl este amplasat în centrul satului Pietroasele, pe ambele maluri ale pârâului Urgoaia/Pietroasa, se întinde la nord de drumul DJ 205 până la poalele dealului Istriţa şi spre sud până în str. Rozelor şi fostele clădiri ale CAP-ului. Perimetrul sitului este acoperit în totalitate de locuinţe.
Data descoperirii   1866
Suprafața sitului   cca 18 ha
Stare de conservare   precară / 22.08.2022
Riscuri antropice   Afectare parţială: 4 / 22.08.2022
Regim de proprietate   mixt
Data ultimei modificări a fişei   23.01.2024
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Castru  Epoca romană (cca. sec. II-III p. Chr.) romană  

Fortificaţia romană ocupă o suprafaţă de 20.800 m2. Zidul de sud al castrului se află la cca 30/40 de metri nord faţă de drumul DJ 205, iar colţul de sud-vest al fortificaţiei este situat sub clădirea veche a primăriei. Porţiuni restaurate din zidul de sud pot fi observate în curtea primăriei şi în parcul din centrul satului. Colţul de sud-est se află situat în apropierea interesecţiei dintre DJ 205, str. Şcolii şi str. Grădiniţei. Zidul de nord se află la aproximativ 0,20 km faţă de DJ 205, colţul de nord-est fiind situat pe o proprietate privată. Zidurile de sud si de nord sunt traversate pe anumite porţiuni de drumul comunal DC 147.

Cercetările întreprinse până în prezent în zona castrului au precizat forma patrulateră (160 x 130 m) a incintei şi au relevat faptul că zidurile aveau o grosime de 3 m, în şanţurile de fundaţie, şi de aproximativ 2,70-2,80 m, în elevaţie, fiind construite la interior şi exterior din blocuri cioplite, rostuite cu mortar, având emplecton din bolovani de carieră legaţi cu mortar din var, nisip, pietriş, cărămidă pisată şi cărbuni. Cercetările nu au surprins faze de refacere de-a lungul curtinei şi nici turnuri sau porţi de intrare pe cele patru laturi. În ceea ce priveşte interiorul castrului, până în prezent nu s-au descoperit construcţii din piatră sau pavaje, cercetările arheologice surprinzând două niveluri de locuire, unul reprezentat de barăci militare, celălalt de locuinţe – bordeie amenajate după părăsirea fortificaţiei de către soldaţii romani şi atribuite culturii Sântana de Mureş – Cerneahov. Au fost găsite obiecte de factură romană şi materiale datate în secolul IV p. Chr (ceramică cenuşie şi de import, unelte, podoabe şi obiecte de toaletă). Ultima cercetare din interiorul castrului a fost realizată în anul 2019, pe un teren privat, tarlaua nr. 52, în urma săpăturilor fiind descoperite 16 complexe, majoritatea datate în secolul IV p. Chr.

BZ-I-m-A-02263.02 
Terme  Epoca romană (începutul secolului II şi prima parte a secolului al III-lea) romană  

Edificiul cu hypocaust / balneum. Situl se află amplasat pe unele foste gospodării, terenuri aflate la momentul actual în proprietatea Ministerului Culturii. Edificiul este situat la aproximativ 400 m est de castru, la vest de torentul Vâjâietoarea (Cazaca), la cca. 100 m de acesta, fiind acoperit parţial de podul rutier de pe drumul judeţean DJ 205. În urma cercetărilor efectuate în zona edificiului au fost identificate şase încăperi cu funcţionalităţi diferite, două dintre ele dotate cu hypocaust, patru bazine / piscinae şi 2 praefurnium-uri, în cadrul unei incinte patrulatere (28 x 31 m). Zidăria dominantă este formată din ziduri din piatră legată cu mortar, în timp ce pilele şi arcele celor două hypocaust-uri, precum şi parapetele bazinelor sunt parţial sau total zidite din cărămidă. Mortarele de var conţin fragmente mici de cărămidă spartă şi praf de cărămidă pisată, care atinge un nivel maxim de densitate în straturile de opus signinum observate la interiorul bazinelor. Alături de materialele comune de construcţie (cărămizi şi ţigle, unele purtând ştampila Legiunii a XI-a Claudia), în interiorul încăperilor au fost găsite fragmente de marmură şi de tencuială pictată, dovezi ale unor amenajări interioare specifice arhitecturii romane imperiale. În zona incintei au fost găsite şi materiale specifice culturii Sântana de Mureş.

Thermele romane au înregistrare separată în RAN cu codul 48496.17.

BZ-I-m-A-02263.03 
Necropolă  Epoca migraţiilor (sfârşitul sec. IV – primul sfert al sec. V) neprecizată  

Perimetrul necropolei se află între Dj 205 la nord, str Rozelor la sud, str. Grădiniţei la est şi DJ 203C la vest.

În perimetrul necropolei de la sud de castru (denumită convenţional Necropola 1) au fost identificate până în prezent 22 de morminte datate la sfârşitul sec. IV – primul sfert al sec. V. Dintre acestea, doar 10 au fost cercetate sistematic, restul mormintelor fiind descoperite întâmplător. Din mormintele identificate au fost recuperate accesorii vestimentare, obiecte de toaletă şi recipiente ceramice. Primele informaţii despre existenţa unei necropole antice în apropierea castrului le avem de la Alexandru Odobescu. Din cele 22 de morminte semnalate până în prezent în zona de la sud de castru, doar zece au fost cercetate sistematic, cinci în anul 1981, unul în anul 2012, trei în anul 2019 şi ultimul în anul 2021. Dintre cele 10 morminte cercetate sistematic, doar 3 au avut inventar. În zona necropolei au fost găsite şi urme de locuire din prima epocă a fierului.

BZ-I-m-A-02263.01 
Aşezare civilă  Epoca migraţiilor (sec. IV) Sântana de Mureş - Cerneahov  

Aşezarea se întindea dincolo de zidurile castrului, descoperirea de materiale specifice culturii Sântana de Mureş fiind menţionate şi în zonele de la vest şi nord de fortificaţie. În perimetrul sitului au fost descoperite şi urme de locuire mai vechi, respectiv fragmente ceramice din prima epocă a fierului.

BZ-I-m-A-02263.04 
aşezare  Hallstatt (Prima jumătate a mil. I a. Chr.) nespecificat      
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare preventivă 2019

Muzeul Judeţean Buzău STĂICUȚ Gabriel
DINU Cătălin
MUNTEANU Roxana
GARVĂN Daniel
MATEI Sebastian
2. cercetare sistematică 2008-2009

Săpăturile au fost reluate în anii 2008-2009, sub coordonarea lui Eugen Marius Constantinescu, în zona de nord-est a incintei, în apropierea locului în care, în anul 1866, Al. Odobescu a executat unul din sondajele sale.

Muzeul Judeţean Buzău CONSTANTINESCU Eugen-Marius
3. cercetare sistematică 2001

Între 1999-2001 a fost cercetat colțul de sud-est al monumentului de către un colectiv coordonat de Mihalache Brudiu.

* CONSTANTINESCU Eugen Marius
* BRUDIU Mihalache
* LIUŞNEA Mihaela Denisia
* MATEI Sebastian
* STĂICUŢ Gabriel
* GRIGORAŞ Laurenţiu
* BRUDIU Mihalache
* LIUŞNEA Mihaela Denisia
* MATEI Sebastian
* STĂICUȚ Gabriel Ion
* CONSTANTINESCU Eugen Marius
* GRIGORAȘ Laurențiu
Muzeul Județean Buzău * *
Universitatea Dunării de Jos, Galaţi * *
4. cercetare sistematică 1973

Cercetările întreprinse între 1973 și 1980 au fost orientate cu precădere pe laturile de vest, sud și est.

Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, București DIACONU Gheorghe
TZONY Magda
Muzeul Judeţean Buzău DRÂMBOCIANU Vasile
CONSTANTINESCU Eugen-Marius
5. diagnoză 1957

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova TEODORESCU Victor I.
6. diagnoză 1866

sondaje în incintă

* ODOBESCU Alexandru

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Brudiu, Mihalache, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2001, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2002, p. 235 - 237, nr. 167, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1463 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
3. Constantinescu, Eugen-Marius, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2000, CIMEC - Institutul de Memorie Culturala, Bucureşti, 2001, 179, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1181 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 672, poz. 260-264 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
5. Constantinescu, Eugen-Marius, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2009, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 2010, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=4361 [Publicaţie]
6. Dinu, Cătălin, 2022 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
7. Constantinescu E. M., Stăicuț G., Dinu C., Șantierul arheologic Pietroasele. Campania 2009-2010, Mousaios XV, XV, 2010, 159-195 [Publicaţie]
8. Constantinescu E. M., Stăicuț G., Dinu C., Șantierul arheologic Pietroasele. Campania 2011, Mousaios, XVI, 2011, 125-134 [Publicaţie]
9. Constantinescu E. M., Stăicuț G., Dinu C., Șantierul arheologic Pietroasele. Campania 2012, Mousaios, XVII, 2012, 155-173 [Publicaţie]
10. Stăicuț, Gabriel, Dovezi epigrafice ale prezenței legiunii XI Claudia la Pietroasele, Mousaios, XV, 211-238 [Publicaţie]
11. Diaconu, Gheorghe, Morminte din secolul al V-lea e. n. de la Pietroasele, Mousaios, IV, 1994, 125-131 [Publicaţie]
12. Diaconu, Gheorghe, Gräber des 5. Jhs. u.Z. von Pietroasa, Dacia N. S., XXX, 1986, 177-180 [Publicaţie]
13. Diaconu, Gh; Tzony, M, Prezența romană la curbura Carpaților în sec. III-IV. Semnificația ei istorică în lumina cercetărilor de la Pietroasele, Spiritualitate și Istorie, vol. 1, 1983, 69-77 [Publicaţie]
14. Diaconu, Gheorghe, Castrul de la Pietroasele, Mousaios, III, 1981, 35-40 [Publicaţie]
15. Diaconu, Gh.; Tzony, M.; Constantinescu, E.M.; Drâmbocianu V., L'ensemble archeologique de Pietroasele, Dacia N. S., XXXI, 1977, 199-220 [Publicaţie]
16. Diaconu, Gh.; Drâmbocianu, V.; Tzony M., Șantierul arheologic Pietroasele - Buzău 1978, Materiale și cercetări arheologice, XIII, 1979, 319-320 [Publicaţie]
17. Constantinescu E. M., RAPORT DE CERCETARE ARHEOLOGICĂ PREVENTIVĂ, 2008 [Raport]
 
Fotografii sit

Scroll