În cadrul cercetărilor din 1989 au fost cercetate patru locuinţe semiîngropate. Bordeiul 1 avea un plan rectangular cu lungimea de 3,65 de metri şi lăţimea de 3,1 metri. Nu avea podea amenajată, în schimb avea în colţul estic o vatră deschisă, aproape rotundă, cu diametrul de 0,55 metri. În umplutura bordeiului au fost descoperite fragmente mari de chirpici, cu urme de pari şi nuiele, ceea ce demonstrează că suprastructura locuinţei avea un schelet lemnos. Bordeiul 4 se afla în imediata apropiere, fiind descoperit la -1,45 de metri faţă de nivelul de călcare. Avea un contur rectangular, cu lungimea de 4,95 de metri. Pe podea au fost descoperite numeroase fragmente ceramice de vase şi chiupuri, buze de fructiere, funduri de căni şi străchini lucrate la roată. Bordeiele 2 şi 7 făceau parte dintr-un complex de locuinţe. Aşezarea a avut cel puţin două faze de locuire, aşa cum rezultă din intersectarea a două dintre bordeie. Urmele de cenuşă indică un nivel de distrugere în faza a doua care trebuie pusă în legătură cu numeroasele conflicte militare care au marcat istoria câmpiei nord-dunărene în această perioadă. Au fost descoperite unelte de fier şi bucăţi de zgură care indică existenţa unui cuptor de topit minereul de fier.

Ceramică specifică culturii dacilor liberi. Nivelul arheologic are o grosime variabilă de cca 0,18 - 0,28 metri.

În anul 1989, în arătură au fost descoperite urmele unor vălătuci de cuptor, caracteristice acestei perioade.

În arătură au fost descoperite şi numeroase fragmente ceramice datând din secolele XVI-XIX, care trebuie să fie vestigiile lăsate de satul medieval Cula, atestat de hărţile din secolul al XVIII-lea şi apoi de descrieri şi hărţi moderne din sec. XIX-XX. Pe marginea sudică a terasei de la Botul Malului era marcat a fost marcată de un monument singuratic, fosta biserică a satului dispărut Cula, rămasă pe locul ei în spaţiul devenit câmp. Ceramica specifică este cea lucrată la roată, parţial smălţuită, cu benzi de culoare verzui închis pe care se găseşte apoi o linie şerpuită de culoare albă; alt motiv: linii albe orizontale şi benzi haşurate de culoare albă. Smalţul apare atât în interiorul, cât şi în exteriorul vaselor.

Agricultura intensivă de la mijlocul secolului al XX-lea a distrus în mare parte nivelul medieval. Nucleul aşezării medievale se afla la circa 700 de metri sud vest de terasa unde au fost cercetate locuinţele getice şi cele din epoca bronzului.

n cadrul sondajului din 1989 au fost cercetate două locuinţe semiîngropate şi o vatră, în partea de nord-est a terasei. Locuinţele se aflau la circa 2,8 metri una de cealaltă, având lungimi variabile, între 2,8 şi 2,1 metri. În imediata apropiere a uneia dintre acestea a fost cercetată o vatră în aer liber. Vatra a fost construită direct pe pământ, fără să fi fost amenajată o platformă de pietre, cioburi sau un pat de nisip. Avea diametrul de 0.87 m. A fost construită peste un pământ bine bătătorit. Inventarul locuirii din aşezarea Tei cuprinde unelte din silex, găsite în ambele locuinţe, vase lucrate dintr-o pastă conţinând ca degresant foarte mult nisip şi pietriş cu bobul mărunt şi vase lucrate dintr-o pastă mai omogenă, cu foarte puţin nisip.