Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
Cod RAN
|
|
104172.02 |
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)
|
|
GR-I-s-B-14817 |
Nume
|
|
Necropola Latene de la Popeşti |
Județ
|
|
Giurgiu |
Unitate administrativă
|
|
Oraş Mihăileşti |
Localitate
|
|
Popeşti |
Reper
|
|
Situl arheologic se află între satele Popeşti şi Novaci, pe malul drept al râului Argeş, la cca 1,5 km sud de punctul Nucet. |
Reper hidrografic - nume
|
|
Argeş |
Reper hidrografic - tip
|
|
râu |
Forma de relief
|
|
terasa Argeşului |
Utilizare teren
|
|
locuire |
Categorie
|
|
descoperire funerară |
Tip
|
|
necropolă |
Descriere
|
|
Necropola getică se află la sud de dava getică de la Popeşti-Nucet. Alexandru Vulpe identifica în anii 70 zece tumuli, destul de izolaţi unul de celălalt, doar doi dintre aceştia fiind vecini. Patru tumuli au fost cercetaţi prin săpături sistematice în anii 1958, 1959 şi 1961 iar alţi doi sau trei tumuli au fost cercetaţi de Dinu Rosetti înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, fără a publica date despre rezultatele acestor cecetări. Alexandru Vulpe este cel care realizează cercetări sistematice aici între 1958 şi 1961, cercetări publicate într-un articol în Thraco-Dacica din anul 1976. Necropola datează dintre mijlocul secolului al II-lea a. Chr şi finalul secolului I a. Chr. |
Stare de conservare
|
|
precară / 22.10.2024 |
Regim de proprietate
|
|
privat |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
22.10.2024
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
Necropolă tumulară
|
La Tène
(sec. III - II a. Chr.)
|
geto-dacică
|
|
Zece tumuli destul de izolaţi, unul de celălalt. 4 tumuli au fost cercetaţi sistematic între 1958 şi 1961, reprezentând morminte de incineraţie.
|
|
tumul
|
La Tène
(jumătatea secolului II - începutul sec I a. Chr)
|
getică
|
|
Tumulul a fost cercetat în anul 1958. În momentul cercetării era nivelat în mare parte de arături, care au ajuns până la 0,3 m adâncime. În momentul săpăturilor, abia se mai vedea la suprafaţa solului (înălţime maximă: 0,60 m; diametru: aproximativ 25 m). Mormântul getic a fost amplasat pe un habitat hallstatian. Geţii au nivelat partea superioară pentru a amenaja o platformă care să constituie baza tumulului. Vestigiile funerare din perioada getică sunt reprezentate de o suprafaţă de pământ ars, de formă ovală (9 x 5 m). Arderea este uniformă şi intensă, grosimea crustei fiind de 1 cm; dedesubtul acelei cruste se observa o bandă negricioasă, groasă de aproximativ 1,6 cm. Înălţimea tumulului getic era de aproximativ 0,35 m. Este probabil ca baza mormântului să fi fost, iniţial, mai largă. În mijlocul suprafeţei arse s-a observat o groapă ovală (3 x 2 m), probabil de origine modernă. Nu s-au găsit oase calcinate. Inventarul funerar se găsea împrăştiat în pământul de umplutură: un fragment de ulcior turnat, în pastă gri; trei fragmente provenind din diferite farfurii cu picior înalt (fructiere), dintre care una lucrată la roată şu una lucrată manual; mai multe fragmente dintr-o amforă de Kos cu toartă bifidă (pe unul din fragmente este gravată litera K), un fragment de bol cu reliefuri; un fragment de bol fără ornamente; un fragment de castron lucrat la roată; un fragment de ulcior lucrat manual şi fragmentul unui mâner de lance din fier.
|
|
tumul
|
La Tène
(a doua jumătate a sec II - sfârşitul sec I a. Chr)
|
getică
|
|
Tumulul 2 a fost cercetat în 1959. Se prezenta ca o suprafaţă ovală cu dimensiunile de 40x47 m. Se mai păstra pe o înălţime de 1,6 m. Proprietarul terenului a nivelat extremităţile de Est şi Vest ale tumulului, îndepărtând parţial pământul de umplutură, ceea ce ar putea explica forma. Baza tumulului se afla pe o proeminenţă reprezentând un habitat slab al Epocii Bronzului, nivelat în momentul ridicării monumentului funerar getic. Platforma acestuia din urmă este marcată de două zone (I şi II) de pământ ars. Grosimea umpluturii în centrul tumulului: 1,30 m. Zona I, intens arsă, reprezintă un rug funerar de formă aproximativ ovală (1,95 x 1,40 m). Crusta, consistentă, are o grosime de 1,5 - 2 cm. Dedesubt, pământul formează un strat subţire negricios (2-2,5 cm). Suprafaţa crustei a fost atent curăţată, cenuşa şi oasele calcinate fiind adunate (totuşi, s-au identificat câteva fragmente mici de oase aderente la fisurile crustei. În mijlocul zonei I se afla un morman de cenuşă şi oase calcinate (35 x 25 cm; înălţime: 10 cm). În inventarul mormântului se numără: o fibulă din fier; fragmente de brăţară din bronz; două inele; un fragment de piesă tubulară; un pandantiv în fărmă de ceaun mic; o placă fragmentară din bronz; o perlă din sticlă şi aproximativ 50 de boabe de metal topit, probabil din bronz. De asemenea, s-au găsit două fragmente de ulcior şi mai multe cioburi de ceramică vitrificată. În jurul zonei se aflau cioburi de amforă de tip Kos, probabil imitaţie locală şi de fructieră lucrată manual, sparte direct pe sol. Aceste fragmente erau răspândite pe o suprafaţă mare. Unele cioburi din zona I nu prezentau urme de ardere secundară, ceea ce dovedeşte că vasele din care provin au fost sparte doar după răcirea rugului funerar. Două fragmente de amforă descoperite mai departe, la sud de zona I, prezentau urme de ardere secundară, care ar putea fi explicate printr-un alt incendiu în zonă, probabil cel din zona II. Zona II era situată la sud-vest de zona I, la aproximativ 1,5 m distanţă. Conturul neregulat al suprafeţei arse poate fi înscris într-un oval (5 x 9 m). Arderea nu este uniformă: pe marginile nord-vest şi sud-vest, crusta are o grosime de 0,8 cm, în timp ce pe restul suprafeţei grosimea variază între 0,3-0,5 cm. În mijloc se vede o zonă de formă neregulată, fără urme de ardere. Pe suprafaţa zonei II s-au colectat 12 fragmente de cămaşă de zale, mai multe fragmente, dintre care unul tipic, de sabie din fier cu teacă, un manşon de lance, o piesă în formă de cârlig, o altă piesă perforată şi două inele. Pe lângă aceste obiecte, toate din fier, s-au mai găsit şi câteva boabe mici de bronz topit. Ceramica este reprezentată de 6 fragmente de boluri cu figuri în relief (imitaţie getică) şi fragmente ale unui alt bol, fără decor. Nici unul dintre aceste cioburi nu prezenta urme de ardere secundară. Nu s-au identificat oase calcinate pe suprafaţa zonei II. Pământul de umplutură al tumulului provine, în mare parte, din zona învecinată; s-au găsit cioburi din Epoca Bronzului, de acelaşi tip cu cele descoperite sub platforma funerară getică. În secţiunile realizate în umplutură, s-au observat straturi de cenuşă, conţinând uneori cărbuni şi obiecte aparţinând inventarului. Aceste straturi sunt mai groase spre centrul tumulului. Ele sunt formate din cenuşa şi resturile adunate din zonele menţionate în timpul ridicării tumulului.
|
|
tumul
|
La Tène
(a doua jumătate a sec II - sfârşitul sec I a. Chr.)
|
getică
|
|
A fost cercetat în anul 1961. La fel ca tumulii 1 şi 2, a fost ridicat pe o platformă amenajată în prealabil, prin nivelarea stratului superior al unui habitat din epoca bronzului şi Hallstatt. Tumulul, având la bază o suprafaţă de pământ ars, s-a mai păstrat pe o înălţime de 0,55 m şi un diametru aproximativ de 18-20 m. Arătura a perturbat partea superioară a umpluturii până la o adâncime de 0,30 m, distrugând de asemenea, parţial baza tumulului, care este păstrată doar pe o întindere de 11 m în diametru. Arderea bazei este puţin intensă, crusta nefiind compactă, nici consistentă; în secţiune, se vedea o bandă subţire negricioasă, pe alocuri mai groasă şi roşiatică în partea superioară. Pe această platformă s-au colectat câteva fragmente de oase calcinate, care nu s-au păstrat. În plus, s-au găsit două fragmente de cămaşă de zale (pe unul dintre ele era lipit un fragment de margine de scut). În aceeaşi zonă s-au descoperit: fragmente dintr-o fructieră lucrată manual, fragmente de amforă de tip Kos, probabil o imitaţie locală şi o ceaşcă. În partea umpluturii neafectată de arătură s-au identificat cărbuni şi pământ cenuşiu. În pământul arat s-au găsit două cârlige şi o piesă tubulară, toate din fier. Sub bază, la -1 m s-a descoperit o fibulă din bronz decorată cu mici crestături pe marginea arcului.
|
|
tumul
|
La Tène
(a doua jumătate a sec II - sfârşitul sec I a. Chr)
|
getică
|
|
Tumulul a fost cercetat în 1961. A fost ridicat pe u suprafaţă nivelată în prealabil, amplasată pe un habitat din Hallstatt (cultura Basarabi). Mai mic decât vecinul său, tumulul a fost aproape în întregime distrus de arături.Baza sa a fost identificată la aproximativ -0,3 m de suprafaţa solului. Existenţa acestui tumul a fost admisă în virtutea materialului caracteristic descoperit pe locul său, precum şi a unei gropi intacte, identificate în apropierea centrului său. În pământul arat s-au găsit un cuţit, un vârf de săgeată, o piesă tubulară, un fragment de ramură de zăbală, un cârlig, un inel, un fragment de cămaşă de zale şi doi nasturi fixaţi unul în celălalt, probabil tot din armură. Toate aceste piese sunt din fier. De asemenea, s-a descoperit o monedă din argint, de emisiune locală, un skyphee, al cărei tip nu a putut fi identificat. Ipoteza este că ar fi tip combinat Alexandru - Filip III Aride, aflată în circulaţie între 150-80 a. Chr. Fragmentele ceramice, puţine la număr, proveneau: din trei amfore, dintre care una de tip Kos şi alta cu nervuri şi de origine necunoscută (acest tip este asociat în mod obişnuit cu Histria, cu descoperiri din sec. I î.Hr.); din trei boluri de forme diferite; dintr-un ulcior şi din mai multe vase a căror formă nu a putut fi precizată. În sectorul sud-vest al tumulului, s-a descoperit o groapă de formă ovală (1,30 x 0,90 m). Se poate presupune că a fost săpată la baza tumulului; am observat-o chiar sub nivelul pământului arat. Groapa are o adâncime de 0,40 m, iar fundul are profilul unei trepte. În partea de jos a gropii se găseau, depozitate, sparte şi răsucite, următoarele obiecte: un coif de bronz; s-a identificat o mare parte din calotă, prevăzută cu un decor spiral în relief, apărătoarea de ceafă, decorată cu striuri, fragmente de apărătoare pentru obraji ornate cu proeminenţe şi, pe margine, cu o bandă de cercuri gravate, precum şi o piesă pe care o presupunem a fi un suport pentru penaj, constând dintr-o placă de bronz, decorată cu benzi şi cercuri gravate şi fixată pe o bară de fier, îndoită. O cămaşă de zale din fier, întreagă, îndoită; zale fiind sudate prin focul rugului funerar, nu a putut fi desfăcută, în ciuda mai multor încercări efectuate. - O sabie de fier, în teacă, îndoită şi ea. Teaca unui gladius scurt din fier cu un singur tăiş („sica”) şi fragmentele piesei propriu-zise. - Un vârf de lance din fier. Partea centrală, „umbo”, a unui scut.
|
|
|
|
Cercetare
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
1.
|
cercetare sistematică
|
1958-1961
|
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" Bucureşti
|
VULPE
|
Alexandru
|
|
Bibliografie
|
1.
DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
|
2.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p. 1237, poz. 157 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
|
3.
Vulpe, Alexandru, La nécropole tumulaire gète de Popeşti, Thraco-Dacica, I, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1976, 193-215, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=112378-la-necropole-tumulaire-gete-de-popesti--thraco-dacica--i-1976 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
|
|
|
|
Fotografii sit
|