Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
Cod RAN
|
|
167142.01 |
Nume
|
|
Mănăstirea de la Portari - Olăneşti |
Județ
|
|
Vaslui |
Unitate administrativă
|
|
Zăpodeni |
Localitate
|
|
Portari |
Punct
|
|
Olăneşti |
Reper
|
|
Mănăstirea se află la est de satul Zăpodeni, pe locul numit Olăneşti, la 1,5 km est de satul Portari, între Dealul Olăneşti şi Valea Pandelea sau Valea Pandeli, la vest de Dealul Sărăţi sau Dealul Sărăţeni. |
Reper hidrografic - nume
|
|
Fereşti |
Reper hidrografic - tip
|
|
pârâu |
Forma de relief
|
|
deal |
Utilizare teren
|
|
agricultură |
Categorie
|
|
structură de cult |
Tip
|
|
mănăstire |
Data descoperirii
|
|
2021 |
Suprafața sitului
|
|
4,3 ha |
Stare de conservare
|
|
medie / 24.01.2022 |
Riscuri antropice
|
|
Afectare parţială: 3 / 24.01.2022; Agricultură intensivă: 3 / 24.01.2022 |
Regim de proprietate
|
|
privat |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
24.01.2022
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
mănăstire
|
Epoca medievală târzie
(sec. XVIII)
|
|
1715-1726
|
Cronicile vremii atestă faptul că în a treia sa domnie, între anii 1715 şi 1726, „Mihai Vodă [Racoviţă] a zidit o biserică în satul numit Olăneşti. Epistat la această zidire era preacuviosul ieromonah, preotul Ezechiil pe atunci egumen la mănăstirea de la Copou”. Felul cum s-a procedat la ridicarea acestui lăcaş de cult a fost, de asemenea, avut în vedere, întrucât” în dzilele sale zidit-au o bisiarică la Olăşeni, unde era ispravnic pe bisiarică părintele Iezechiil, egumenul de la Copou, iar vornicii de târgu apuca de pe la dughianele jidovilor de Iaş laviţăle şi scăndurile şi le lua să trebuiască trebili acei biserici”. Iezechil, era, precum vedem, egumen al mănăstirii din Copou, Sfinţii Atanasie şi Chiril.
|
|
|
|
Cercetare
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
1.
|
evaluare de teren
|
2021
|
|
Muzeul "Vasile Pârvan" Bârlad
|
OANCĂ
|
Mircea
|
MAMALAUCĂ
|
Mircea
|
|
Bibliografie
|
1.
Oancă, Mircea; Mamalaucă, Mircea, 2021 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
|
2.
Ghibănescu, GH., Surete şi izvoade, XVI, Iași, 1926, 125 [Publicaţie]
|
3.
Cronica Ghiculeştilor, Istoria Moldovei dintre anii 1695-1754, ed. Nestor Camariano şi Ariadna Camariano-Cioran, București, 1966, 239 [Publicaţie]
|
4.
Cronica anonimă a Moldovei 1661-1729 (Pseudo-Amiras), ed. Dan Simonescu, București, 1975, 100 [Publicaţie]
|
5.
Kogălniceanu, Mihail, Cronica anonimă a Ţării Moldovei (1662-1733) de Alexandru Amiras, Cronicele Romaniei sau Letopiseţele Moldovei şi Valahiei, II, III, București, 1874, 141 [Publicaţie]
|
6.
Codrescu, Th., Uricariul, XVI, Iași, 1891, 304-305 [Publicaţie]
|
7.
Arhivele Naţionale Iaşi, Fond Ministerul de Justiţie. Anaforale, nr. 20, f. 187r [Document de arhivă]
|
8.
Coman, Ghenuță, Statornicie, continuitate. Repertoriul arheologic al judeţului Vaslui, Litera, București, 1980, 280 [Publicaţie]
|
9.
Colecţia "Dr. Constantin I. Istrati" (1429-1945). Inventar arhivistic întocmit de Nicolae Chipurici şi Tudor Răţoi, București, 1988, NR. 317, p. 114 [Publicaţie]
|
10.
Pușcaș, Voica, Actul de ctitorire ca fenomen istoric în Ţara Românească şi Moldova până la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Bucureşti, 2001, 381 [Publicaţie]
|
11.
Lefter, Lucian-Valeriu, Zăpodenii, Institutul Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, Iași, 2004, 87-88 [Publicaţie]
|
|
|
|
|