Informaţii despre sit Localizare   Afişează pe harta României * Cod RAN   158403.15 Nume   Valul de pământ de la Remetea Mare - Valul roman III Județ   Timiş Unitate administrativă   Remetea Mare Localitate   Remetea Mare Adresa   Nr. 637 Punct   Valul roman III Punct alte denumiri   La Hodaja/ Olympian Park Timişoara Hala 9 DN6/E70 Reper   Fortificaţia liniară traversează teritoriul admnistrativ al comunei Remetea Mare de la nord la sud, prin zona vestică a acestuia. Tronsonul cercetat arheologic este amplasat la 1,8 km NNV faţă de Biserica Ortodoxă din Remetea Mare, la 2,4 km sud faţă de pista Aeroportului Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara şi la 0,38 km sud faţă de calea ferată Timişoara-Lugoj. Reper hidrografic - nume   Timişul Inferior Reper hidrografic - tip   râu Forma de relief   câmpie Utilizare teren   locuire Categorie   locuire Tip   sistem defensiv; aşezare civilă Descriere   Structura este parte a unui ansamblu reprezentând cea mai estică fortificaţie liniară care traversează întreg Banatul, fiind identificată sub denumirea generică de "Valul roman III". Această structură poate fi surprinsă pe teritoriul României între localităţile Jamu Mare (jud. Timiş) şi Neudorf (jud. Arad) însumând 108,6 km. Geografic, situl aparţine câmpiei aluvio- proluviale a Timişului Inferior, mai exact de Câmpia Timişoarei. Terenul vizat de cercetarea arheologică din 2015, din punct de vedere altitudinal este caracterizată prin cota de 96,3 m, observându-se o ascendenţă spre nord până la altitudinea de 100 m în punctul Remetea Mate NV, dar şi o descendenţă spre sud atingându-se cota de 94,2 - 95,6 m, în zona desemnată de toponimul Coliştea. Analizând altitudinile descrise ne putem da seama că nici declivităţile de pantă nu sunt însemnate. Analiza regresivă a hărţilor istorice au permis reconstrucţia peisajului în diferite etape cronologice, aceasta fiind în general tributar cursului Begăi şi a reţelei sale de meandrare. Pe suprafaţa afectată de proiectul de investiţie au fost trasate două secţiuni măsurând 80 m × 4 m, în vederea surprinderii structurii valului şi a şanţului aferent. Agricultura intensivă a distrus structura valului, fiind astfel posibilă doar cercetarea şanţului. Adiţional lui S.2 s-a practicat o casetă, C.1, în vederea surprinderii în întregime a complexului 2. Au fost cercetate 57 de casete de diagnostic de 3x3 m pe întreaga suprafaţă a terenului ocupat de viitoarea hală, acestea dovedindu-se a fi sterile din punct de vedere arheologic. A fost cercetată structura şanţului, valul nefiind identificat, cu excepţia câtorva indicii indirecte; şanţul prezintă o serie de nivele de colmatare, şansele de datare ale acestuia cu exactitate fiind slabe. Au mai fost identificate şi cercetate două gropi cu funcţionalitate incertă, acestea putând fi încadrate epocii bronzului, suferind ulterior intervenţii în perioada secolelor II-IV p.Chr. Observații   Stratigrafie: S.1: 1. Sol lutos, galben cu flecuri gri; 2. Sol lutos, galben închis, cu concreţiuni calcaroase; 3. Sol lutos, brun închis, compact; 4. Sol lutos, negru, cu concreţiuni calcaroase pe latura vestică, compact; 5. Sol lutos, gri închis, cu pigmentaţie feruginoasă la baza stratului; 6. Sol lutos, negru, compact (strat arabil); 7. Sol lutos, galben, deschis, compact (steril arheologic). S.2: a. Stratul 1 - reprezintă un prim nivel de colmatare, solul provenind din distrugerea celor doi pereţi ai şanţului. b. Straturile 2 şi 3 - reprezintă o a II-a fază de colmatare a şanţului, precum şi prima fază de distrugere a valului, solul prezent în cadrul stratului 2 fiind cel mai probabil provenit din structura valului, dată fiind atât culoarea, cât şi prezenţa concreţiunilor calcaroase. c. Stratul 4 - reprezintă o colmatare masivă (faza III de colmatare) provenită de pe latura estică cu precădere, totodată fiind constatate alunecări şi dinspre val, dată fiind prezenţa concreţiunilor calcaroase şi în acest strat. Considerăm totodată că această etapă reprezintă cea de-a doua fază de distrugere a valului. d. Stratul 5 - reprezintă cea de-a IV-a fază de colmatare a şanţului şi totodată o ultimă etapă de distrugere a valului, vizibilă din punct de vedere stratigrafic. e. Stratul 6 -odată cu depunerea acestui strat complexul este închis complet, până la limitele de conturare. Prezenţa pigmentatiei feruginoase la baza stratului indică prezenţa prermanentă a apei la acest nivel. Descoperitor   Dorel Micle Data descoperirii   2015 Stare de conservare   precară / 15.11.2016 Riscuri naturale   Exces de apă în sol: 4 / 15.11.2016 Riscuri antropice   Demolare: 5 / 15.11.2016; Afectare parţială: 5 / 15.11.2016 Data ultimei modificări a fişei   01.04.2024   Componente în cadrul sitului Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI groapă  Epoca bronzului     Au fost descoperite două gropi.   Val de pământ  Epoca romană târzie (secolele II-V p. Chr.)           Cercetare   Tip An Observații Instituția Nume Prenume 1. cercetare preventivă 2015 Universitatea de Vest, Timișoara MICLE Dorel TIMOC Cătălin STAVILĂ Andrei CÎNTAR Adrian CRAIOVAN Bogdan Bibliografie 1. Micle, Dorel, Cercetarea arheologică preventivă a sitului Olympian Park Timișoara Hala 9 "Valul roman nr.3", CCA 2015, București, 2016, 179-181 [Publicaţie] (sursa fişei de sit) 2. Micle, D.; Stavilă, A., Cronica cercetărilor arheologicen din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniu, 2016, 179-181, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5607&d=Remetea-Mare-Timis-Olympian-Park-Timisoara-Hala-9-DN6/E70-2015 [Publicaţie] (sursa fişei de sit) 3. Benea, Doina, Die militarichen ereignisse an der Westgrenze des römischen Dakien zur zeit des Commodus, Classica et Christiana, 7, 2, 2012, 383-409 [Publicaţie] 4. Benea, Doina, Istoria Banatului în Antichitate, Timișoara, 2013, 472 [Publicaţie] 5. Cucu, Adam, Valurile şi drumurile romane din Banat, AnB, II, 1929, 41-44 [Publicaţie] 6. Fiedler, Uwe, Zur datierung der langwälle an der mittleren und unteren Donau, Archäologisches Korrespondenzblatt, 16, 1986, 457-465 [Publicaţie] 7. Măruia, L., Cercetări interdisciplinare vizând reconstituirea geografiei istorice a Dealurilor Lipovei, Timișoara, 2011, 304 [Publicaţie] 8. Nemeth, Eduard; Fodorean, Florin; Matei, Dan,Blaga, Dragoş, Der süd-westliche Limes des römichen Dakien, Cluj-Napoca, 2011, 149 [Publicaţie] 9. Pădureanu, Eugen, Contribuţii la repertoriul de pe Valea Mureşului Inferior şi Crişul Alb, Crisia, 15, 1985, 27-52 [Publicaţie] 10. Micle, Dorel, Proiect de cercetare arheologică preventivă, Timișoara, 2015 [Document de arhivă] 11. Floca, Cristian, Studiu de fundamentare privind identificarea și delimitarea zonelor cu patrimoniu arheologic, precum și a zonelor de protecție din cadrul perimetrelor încadrate planului urbanistic general al comunei Chevereșu Mare, județul Timiș, 2024 [Studiu istoric]