Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   126754.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   OT-I-s-A-08527
Nume   Situl arheologic de la Reşca - Romula (Cetate)
Județ   Olt
Unitate administrativă   Dobrosloveni
Localitate   Reşca
Punct   Romula
Punct alte denumiri   Dâmbul Morii; Dealul Morii; La Biserica Veche
Reper   Situl se află în partea de est a localităţii Reşca, pe malul vestic al pârâului Potopin şi pe malul nordic al râului Teslui, la vest de calea ferată şi la est de drumul comunal DC86.
Reper hidrografic - nume   Teslui; Potopin
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   câmpie
Utilizare teren   locuire
Categorie   locuire; descoperire funerară
Tip   aşezare civilă; cimitir
Descriere   Este un sit arheologic pluristratificat cu niveluri de locuire din neoliticul timpuriu şi până în prezent, fiind suprapus de aşezarea contemporană. Primele informaţii scrise despre Romula provin din Hronicul vechimii moldo-vlahilor scris de Dimitrie Cantemir. Acesta auzise, de la un oarecare Petre Stambol, că pe malul Oltului, ar fi fost o cetate pe care ţăranii o numeau Curţile lui Ler Împărat. Între anii 1689-1691, în timpul războiului austro-turc, contele Fernando de Marsigli, ofiţer în armata austriacă, susţinea că în oraşul Antina (Romula) existau mai multe forturi rectangulare construite în intregime din cărămizi, el fiind şi autorul primei schiţe a oraşului roman Romula. Ruinele oraşului roman au mai fost vizitate de August Treboniu Laurian (1845) şi apoi de Dimitrie A. Sturdza. De asemenea, ele au fost amintite în scrierile lui BogdanPetriceicu-Hasdeu (Etymologicum Magnum Romaniae), Vladimir Blaremberg (Ruinele Caracalului, în Muzeul Naţional, 1937), Alexandru Odobescu (Antichităţile judeţului Romanaţi).
În anul 1869, arheologul amator Cezar Bolliac, săpa două morminte tumulare folosind nu mai puţin de 150 de oameni. Cu alţi 100 de lucrători cu ziua, el a făcut săpături în punctul La Moară. Au fost descoperite vase şi opaiţe ceramice romane, monede de la Septimius Severus la Honorius şi alte obiecte.
În anul 1870 era descoperit întâmplător Zidul lui Filip Arabul, descoperire descrisă de V. A. Urechia. El a fost numit astfel, după numele împăratului roman, care a venit la Romula şi a supervizat ridicarea noii incinte fortificate, care a avut rolul de a proteja oraşul de atacurile barbarilor de la mijlocul secolului al III-lea p.Chr.
În anul 1900, Pamfil Polonic efectua primele săpături sistematice la Romula, identificând o clădire cu thermae, iar în anul 1911, Alexandru T. Dumitrescu identifica Curia oraşului, descria drumurile şi şanţurile de apărare.
Cercetări sistematice ştiinţifice au început la Romula abia în anul 1965, sub conducerea lui profesorului Dumitru Tudor. Acestea au vizat în mod special, necropola tumulară de sud, fortificaţia centrală şi sectorul nordic al oraşului roman cu atelierele de producţie ceramică şi necropola de nord.
Pe lângă importanţa deosebită a rezultatelor cercetărilor privind epoca romană, menţionăm şi pe cele aparţinând altor perioade istorice, respectiv neoliticului (cultura Boian V), perioadei de tranziţie la epoca bronzului (cultura Coţofeni), epocii bronzului (cultura Verbicioara, fazele finale), Latène-ului geto-dacic, secolelor VI-VII şi XIV-XVI.
Săpăturile sistematice întreprinse, timp de decenii, de dr. Gheorghe Popilian şi colaboratorii săi, în sectorul de nord, aveau să aşeze acest sit arheologic pe harta celor mai importante centre de producţie ceramică din provinciile romane de la Dunărea Mijlocie şi de Jos.
În cele trei decenii de săpături sistematice, în anul 1997 erau identificate un număr de 21 de cuptoare de ars vase de lut, la care se adaugau zeci de morminte romane şi medievale, clădiri romane, o villa suburbana, şi un material arheologic deosebit de bogat, specific unui oraş roman cu o viaţă economică prosperă în secolele II-III p.Chr.
Începând cu anul 2003, săpăturile arheologice în acest sector au fost reluate de Mircea Negru, la care s-au adăugat ulterior profesor univ. Dr. Petre Gherghe şi conferenţiar univ. Dr. Lucian Amon de la Universitatea din Craiova.
De-a lungul timpului descoperirile arheologice din acest sit au fost valorificate în lucrări de referinţă pentru cercetarea epocii romane la Dunărea de Jos. Dintre acestea amintin: Ceramica romană din Oltenia (autor Gheorghe Popilian), Fortificatiile din Dacia Inferior (autor Cristian Vlădescu), respectiv Romula şi Oltenia romană (autor Dumitru Tudor). Ultima carte scrisă de Corneliu Mărgărit-Tătulea se intitula chiar Romula-Malva. Pentru cunoaşterea ariei oraşului roman şi o mai eficientă protejare a sitului arheologic, în luna martie din anul 2007 a fost delimitat pentru prima dată teritoriul sitului, pe o hartă la scara 1 :5000, în coordonate Stereo 70, conform standardelor în domeniu. (Mircea Negru 2012)
Observații   Regiunea centrală a sitului şi a localităţii au fost în centrul investigaţiilor arheologice iniţiale efectuate la Romula în secolele XIX şi XX.
În 1965, sub conducerea lui Dumitru Tudor, Romula a devenit locul primelor demersuri sistematice de cercetare ştiinţifică. Cercetătorii şi-au concentrat eforturile în primul rând asupra fortului auxiliar A, precum şi asupra cartierului de nord al oraşului roman, locul de producţie al ceramicii, unde se afla şi necropola de nord. Cea din urmă este legată de două fortificaţii şi de o altă necropolă, la sud, printr-o lungă porţiune a drumului imperial.
Stare de conservare   bună / 03.04.2023
Riscuri antropice   Afectare parţială: 4 / 09.12.2020
Regim de proprietate   public; privat
Data ultimei modificări a fişei   23.01.2025
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
aşezare deschisă  Epoca bronzului mijlociu Verbicioara      
Aşezare  La Tène (secolul al II-lea a. Chr.) geto-dacică     OT-I-m-A-08527.03 
Aşezare urbană  Epoca romană (secolele al II-lea - al III-lea p. Chr.)    

Trei presupuse fortificaţii militare romane au fost descoperite în satul modern Reşca la punctele „Cetate” (A), „Biserica Veche” (B) şi „Dealul Morii” (C). Potrivit unor oameni de ştiinţă, există doar două fortificaţii, fără cea din punctul „Dealul Morii” (C).
Dimensiunile fortului auxiliar A sunt de 216 m x 182 m. Această fortificaţie a fost determinată ca având două faze de construcţie. Tabăra timpurie a fost construită în întregime din lemn şi gazon. A doua fază a inclus construcţia unui zid de cărămidă de doi metri grosime în timpul domniei lui Hadrian (117-138 p. Chr.).

Conform rezultatelor acestor investigaţii arheologice, Romula este cel mai important centru de producţie a ceramicii din întreaga provincie Dacia Inferioară (Malvensis). Situl arheologic Romula este interesant şi din perspectiva materialului arheologic, mai ales al ţiglelor ştampilate. În această fortificaţie s-au găsit un număr impresionant de ţigle cu ştampile de la numeroase trupe precum XI Claudia p. f., V Macedonica, legiunile VII Claudia Philippiana, XXII Primigenia Philippiana, numerus Syrorum Malvensium, cohors I Flavia Commagenorum si I SAG.

OT-I-m-A-08527.02 
Cimitir  Epoca medievală (secolele al XIV-lea - al XVI-lea p. Chr.)       OT-I-m-A-08527.01 
aşezare  Neolitic dezvoltat Vinča - Dudeşti      
aşezare  Epoca bronzului timpuriu Coţofeni      
aşezare  Epoca migraţiilor (secolele VI-VII p. Chr)        
Aşezare  Eneolitic dezvoltat Sălcuţa / III  

Este o aşezare de tip tell ce aparţine culturii Sălcuţa, faza evolutivă III. Prezintă şanţ şi val de apărare, iar la baza valului Fl. Marinescu a descoperit un topor de cupru de tip Jaszladany, varianta Târnăviţa, cu rol votiv şi aflat într-un context stratigrafic sigur.

Acest topor de cupru tip Jaszladany a fost folosit de P. Roman ca unul din elementele principale care separă, din punct de vedere cronologic, culturile Sălcuţa şi Gumelniţa.

 
Aşezare  Eneolitic timpuriu Boian / V      
Aşezare  Eneolitic dezvoltat Gumelniţa      
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare sistematică 2022

Fortificația centrală

Centrul de Istorie Comparată a Societăților Antice NEGRU Mircea
Muzeul Judeţean Olt CIULAVU Florin
BLEOANCĂ Mihaela
Muzeul Romanaţiului POPOVICI Sabin
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Dolj BĂLTEANU Dan
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Olt COMĂNESCU Laurenţiu
Colegiul Național "Ion C. Brătianu", Pitești ARTENE Ilinca
2. cercetare geofizică 2022

Fortificația centrală

Geotesting SRL JURESCHI Silviu
DIACONU Adrian
Facultatea de Geologie și Geofizică, Universitatea din București CHITEA Florina
BARBU Bogdan
Muzeul Judeţean Olt BLEOANCĂ Mihaela
Muzeul Romanaţiului POPOVICI Sabin
Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Bucureşti CRUCERU Nicolae
Colegiul Național "Ion C. Brătianu", Pitești ARTENE Ilinca
3. cercetare geofizică 2022

Facultatea de Geologie și Geofizică, Universitatea din București CHITEA Florina
BARBU Bogdan
Muzeul Judeţean Olt BLEOANCĂ Mihaela
Muzeul Romanaţiului POPOVICI Sabin
Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Bucureşti CRUCERU Nicolae
Colegiul Național "Ion C. Brătianu", Pitești ARTENE Ilinca
Geotesting SRL JURESCHI Silviu
DIACONU Adrian
4. cercetare sistematică 2022

arheometrie

Universitatea Spiru Haret, București NEGRU Mircea
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor BADICA Petre
ALEXANDRU-DINU Andrei
GRIGOROSCUTA Maria A.
ALDICA Gheorghe V.
SANDU Viorel
BARTHA Cristina
POLOSAN Silviu
GALATANU Andrei
KUNCSER Victor
ENCULESCU Mihai
LOCOVEI Claudiu
POROSNICU Ion
TISEANU Ion
FIERBINTEANU Marilena
Facultatea de Geografie, Universitatea din București SAVULESCU Ionuț
BATALU Nicolae Dan
5. cercetare geofizică 2019

* GUȚICĂ Laurențiu
* NEGRU Mircea
* ȘERBĂNESCU Adrian
U Bucureşti * *
DJC Olt * *
6. cercetare sistematică 2019

* MUNTEANU Ruxandra
* SCHUSTER Christian
* POPOVICI Sabin
* MIHAI George
* MUNTEANU Florentin
* BĂLTEANU Dan
* COMĂNESCU Laurențiu
* GUȚICĂ Laurențiu
* NEGRU Mircea
U Bucureşti * *
DJC Olt * *
Muzeul Câmpiei Romanațiului Caracal * *
IAB * *
7. neprecizat 2015

* BELDIMAN Corneliu
* SZTANCS Diana-Maria
UCDC Bucureşti * *
8. cercetare preventivă 2012

Punct: Dispensarul uman, Școala generală, proprietatea Cîrstea Nicușor

* NEGRU Mircea
* MIHAI George
USH București * *
M Caracal * *
9. cercetare geofizică 2002

* SCURTU Florin
GEI-PROSECO Bucureşti * *
10. cercetare sistematică 1998

* NEGRU Mircea
* BĂLTEANU Dan
* POPILIAN Gheorghe
ISSU Craiova * *
MM Bucureşti * *
11. cercetare sistematică 1997

* NEGRU Mircea
* POPILIAN Gheorghe
* BĂLTEANU Dan
ISSU Craiova * *
MM Bucureşti * *
12. cercetare sistematică 1996

* POPILIAN Gheorghe
* BĂTEANU Dan
Institutul de Cercetări Socio-Umane Craiova * *
13. cercetare sistematică 1995

* POPILIAN Gheorghe
* BĂLTEANU Dan
* NEGRU Mircea
ISSU Craiova * *
14. cercetare sistematică 1994

* POPILIAN Gheorghe
* BĂLTEANU Dan
* NEGRU Mircea
ISSU Craiova * *
15. cercetare sistematică 1983-1992

* NEGRU Mircea
* POPILIAN Gheorghe
* VASILESCU Marin
ISSU Craiova * *
Universitatea "Spiru Haret" București * *

Bibliografie
1. Nica, Marin, Descoperiri ale complexului Boian V-Gumelniţa în Oltenia, 1985, 39 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
2. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
3. Scurtu, Florin, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2002, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, București, 2003, 252, 159, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2069 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
4. Popilian, Gheorghe, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1983-1992, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, București, 1993, 252, 159, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=780 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
5. Beldiman, Corneliu, Industria materiilor dure animale în preistoria României. Resurse naturale, comunităţi umane şi tehnologie din paleoliticul superior până în neoliticul timpuriu - Supplementum 2, Asociaţia Română de Arheologie, Studii de Preistorie, Bucureşti, 2007 [Publicaţie]
6. Beldiman, Corneliu, Around Black Sea in Antiquity: Metalworking and skeletal technologies reflected by ancient bone and antler anvils discovered in Romania, Republic of Moldova and Ukraine, Challenges and Opportunities for a Multilateral Cooperation, Proceedings of the International Conference on EU and Black Sea Regions, Giovanni Mineo Editore, Bagheria, 2013, 202-210 [Publicaţie]
7. Sztancs, Diana-Maria, Around Black Sea in Prehistory: Neolithic and Copper Age Adornments Discovered in Romania and Ukraine, Challenges and Opportunities for a Multilateral Cooperation CHALLENGES AND OPPORTUNITIES FOR A MULTILATERAL COOPERATION, Giovanni Mineo Editore, 2012, 199, http://eubsr.ucdc.ro/eubsr2012- vol1.pdf [Publicaţie]
8. Beldiman, Corneliu; Rusu-Bolindeț, V.; Sztancs, D.-M., Artefacte din materii dure animale descoperite la Istria-Sectorul Basilica extra muros, Buletinul Muzeului „Teohari Antonescu”, Giurgiu, 2007, 181-190 [Publicaţie]
9. Beldiman, Rusu-Bolindeț, Sztancs, Bădescu, Ace de os descoperite la Histria- Sectorul Basilica extra muros, în V. Rusu-Bolindeţ, T. Sălăgean, R. Varga, Studia archaeologica et historica in honorem Magistri Dorin Alicu, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, 2010, 126-153 [Publicaţie]
10. Beldiman, Rusu-Bolindeț, Sztancs, Buzea, Animale, tehnologie şi artefacte preistorice din materii dure animale descoperite la Păuleni-Ciuc, jud. Harghita. Catalog, Sf. Gheorghe, 2012 [Publicaţie]
11. Beldiman, Corneliu; Negru, Mircea; Sztancs, Diana-Maria, Artefacte din materii dure animale descoperite recent la Romula, Sesiunea ştiinţifică „Romula – 50 de ani de la primele cercetări arheologice sistematice”, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie, București, 2015 [Publicaţie]
12. Ciugudean, Daniela, Obiectele din os, corn şi fildeş de la Apulum, Bibliotheca Musei Apulensis V, V, Alba Iulia, 1997 [Publicaţie]
13. Elefterescu, Dan, Obiecte din os de la Durostorum. I., Pontica, 41, 2008, 219-297 [Publicaţie]
14. Negru, Mircea, Romula - capitala Daciei Malvensis. Cercetările arheologice din perioada 2003-2011, 2011, http://www2.spiruharet.ro/ facultati/ relatii-bucuresti/ cercetare/ 2c25f879c24da828ba15ce4516 c219c7.pdf [Publicaţie]
15. Negru, Mircea, Hotărani com. Fărcaşele, jud. Olt [Romula]. Punct: Trecerea CFR, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2011, București, 2012, 222-223 [Publicaţie]
16. Negru, Mircea, Reşca, com. Dobrosloveni, jud. Olt [Romula]. Punct: Dispensarul uman, Şcoala generală, proprietatea Cîrstea Nicuşor, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2012, București, 2013, 176-177 [Publicaţie]
17. Negru, Mircea, Reşca, com. Dobrosloveni, jud. Olt [Romula]. Punct Cetate, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2013, București, 2014, 43-45 [Publicaţie]
18. Negru, Mircea, Cercetările arheologice de la Romula, comunicare la Sesiunea ştiinţifică "Romula - 50 de ani de la primele cercetări arheologice sistematice", București, 2015 [Publicaţie]
19. Negru, Mircea, Reşca, com. Dobrosloveni, jud. Olt [Romula]. Punct Cetate, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2015, București, 2016 [Publicaţie]
20. Popilian, Gheorghe, Un quartier artisanal à Romula, Dacia, N.S., 1976, 221-250 [Publicaţie]
21. Suceveanu, Alexandru, Les Thermes romaines, Histria, VI, București, 1982 [Publicaţie]
22. Sztancs, Diana-Maria, Industria materiilor dure animale în neo-eneoliticul din Transilvania. Repertoriu, tipologie, studiu paleotehnologic, date privind paleoeconomia. Baze de date, teză de doctorat, Sibiu, 2011 [Publicaţie]
23. Beldiman, Corneliu, Cronica cercatărilor aheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2016, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5526&d=Resca-Dobrosloveni-Olt-Cetate-2015 [Publicaţie]
24. Beldiman, Corneliu, Industria materiilor dure animale descoperită în campania 2015, CCA, INP, București, 2016, 72-75, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5526&d=Resca-Dobrosloveni-Olt-Cetate-2015 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
25. Beldiman, C.; Sztancs, D.-M., M., Reşca, com. Dobrosloveni, jud. Olt [Romula]. Punct Cetate, Industria materiilor dure animale descoperită în campania 2013, CCA, INP, București, 2014, 45-47 [Publicaţie]
26. Pătroi, Nicolae Cătălin, Neo-eneoliticul în Oltenia. Repertoriu de așezări și descoperiri, Sitech, Craiova, 2013, 106-107, https://www.academia.edu/6086198/Neo_eneoliticul_in_Oltenia_Repertoriu_de_asezari_si_descoperiri_Neo_Eneolithic_in_Oltenia_Collection_of_settlements_and_findings_ [Publicaţie]
27. Pătroi, Nicolae Cătălin, O completare la catalogul de așezări și descoperiri aparținând culturii eneolitice Sălcuța, Oltenia. Studii şi Comunicări. Arheologie – Istorie, XXV, Muzeul Olteniei, Craiova, 2018, 52-53, fig. 85, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=71685-o-completare-la-catalogul-de-asezari-si-descoperiri-apartinand-culturii-eneolitice-salcuta--oltenia-studii-si-comunicari-muzeul-olteniei--xxv-2018 [Publicaţie]
28. Popilian, Gheorghe, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1996, CIMec - Institut de Mémoire Culturelle, București, 1997, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=444&d=Resca-Dobrosloveni-Olt-1996 [Publicaţie]
29. Neagru, Mircea, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2008 - VALACHICA XXI-XXII, CIMEC - Institutul de Memorie Culturală și Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, București, 2009 [Publicaţie]
30. Popilian, Gheorghe, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1995, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 1996, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=288&d=Resca-Dobrosloveni-Olt-Villa-suburbana-1995 [Publicaţie]
31. Popilian, Gheorghe, Reşca | Comuna: Dobrosloveni | Judeţ: Olt | Anul: 1994, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1994, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 1995, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=138&d=Resca-Dobrosloveni-Olt-1994 [Publicaţie]
32. Popilian, Gheorghe et all, Reşca | Comuna: Dobrosloveni | Judeţ: Olt | Punct: Villa suburbana | Anul: 1997, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1997, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, 1998, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=548&d=Resca-Dobrosloveni-Olt-Villa-suburbana-1997 [Publicaţie]
33. Popilian, Gheorghe et all, Reşca | Comuna: Dobrosloveni | Judeţ: Olt | Punct: Villa suburbana (Atelierele ceramice) | Anul: 1998, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1998, CIMEC- Institutul de Memorie Culturală, București, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1689&d=Resca-Dobrosloveni-Olt-Villa-suburbana-Atelierele-ceramice-1998 [Publicaţie]
34. "LIMES. Frontiers of the Roman Empire - Dacia". Component parts, vol 1 (Nomination for inscription on the World Heritage List), 2023 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
35. Negru, Mircea, 59. Reșca | Comuna: Dobrosloveni | Judeţ: Olt | Punct: Fortificația centrală | Anul: 2022, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2022, 2023 [Publicaţie]
36. Negru, Mircea, STUDIU ARHEOLOGIC ȘI ISTORIC PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI DOBROSLOVENI, JUDEŢUL OLT, Studiu istoric general de fundamentare Plan Urbanisti General - com. Dobrosloveni, jud Olt, Muzeul Romanațiului, Caracal, 2012 [Studiu istoric]
 
Fotografii sit

Scroll