Informaţii despre sit
Localizare
|
|
Afişează pe harta României
*
|
Cod RAN
|
|
18536.13 |
Nume
|
|
Drumul medieval de la Rucăr - Scărişoara |
Județ
|
|
Argeş |
Unitate administrativă
|
|
Rucăr |
Localitate
|
|
Rucăr |
Punct
|
|
Scărişoara |
Reper
|
|
Situl se află în partea de nord a satului Rucăr, la circa 700 m nord-est de burgus-ul roman de la Rucăr. |
Reper hidrografic - nume
|
|
Roghina |
Reper hidrografic - tip
|
|
pârâu |
Forma de relief
|
|
deal |
Categorie
|
|
cale de comunicaţie |
Tip
|
|
drum |
Descoperitor
|
|
Dumitru Băjan |
Data descoperirii
|
|
1904 |
Suprafața sitului
|
|
200 mp |
Stare de conservare
|
|
bună / 22.09.2021 |
Riscuri naturale
|
|
Cutremur: 3 / 22.09.2021; Inundaţii: 5 / 22.09.2021 |
Riscuri antropice
|
|
Demolare: 4 / 22.09.2021; Afectare parţială: 4 / 22.09.2021 |
Regim de proprietate
|
|
public |
Data ultimei modificări a fişei
|
|
27.04.2023
|
|
|
Componente în cadrul sitului
|
Categorie/ Tip
|
Epoca (Datare)
|
Cultura/ Faza culturală
|
Atestare documentară
|
Descriere/ Observații
|
Cod LMI
|
Drum
|
Epoca medievală
(secolele al XIV-lea-al XVIII-lea)
|
|
|
Urmele de drum medieval sau posibil chiar roman se află la nord-est de burgus-ul roman de la Rucăr, către vârful pantei care urcă spre creasta Pleaşa Posadei, la sud-vest de DN73 (Câmpulung-Braşov). Sectorul de drum face parte dintr-o rută de circulaţie veche care legea Rucărul de Podul Dâmboviţei şi mai departe de Trasilvania, prin pasul Bran. Segmentul de drum păstrat pe o lungime de circa 35 m se recunoaşte după urmele (făgaşele) roţilor de car lăsate în stâncă. Distanţa dintre făgaşele lăsate de roţile de car este de 1,10 m (distanţa dintre limitele exterioare ale celor două făgaşe formate de roţile de car este de 2,10 m). Lăţime maximă (între versanţii de stâncă) de 4 m. Orientarea sectorului de drum: NNV-SSE.
Prezenţa unui segment de drum vechi care trecea pe la vest de burgus-ul de la Rucăr şi urca panta dintre drumul actual DN73 şi Valea Roghinei a fost semnalată de către Dimitrie Băjan în 1904. În 1971-1974, traseul de drum a fost verificat de Ioana Bogdan Cătănciu. Aceasta precizează: „drumul ajunge pe creastă, câţiva metri deasupra drumului actual şi se distinge prin urmele roţilor, la distanţe de 1,5 m, tăiată în piatra calcaroasă”. |
|
|
|
Cercetare
|
|
Tip
|
An
|
Observații
|
Instituția
|
Nume
|
Prenume
|
1.
|
periegheză
|
2020
|
|
Muzeul Județean Argeș
|
MĂNDESCU
|
Dragoș
|
PĂDURARU
|
Marius
|
DUMITRESCU
|
Ion
|
Muzeul național de istorie al României
|
TEODOR
|
Eugen
|
|
Bibliografie
|
1.
Măndescu Dragoș, 2021 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
|
2.
Biblioteca Academiei Române, ms. rom. 5137, f. 247 [Document de arhivă]
|
3.
Tudor, D., Considerații asupra unor cercetări arheologice făcute pe limes Transalutanus, Studii și cercetări de istorie veche, 6, 1-2, 1955, 93-94 [Publicaţie]
|
4.
Bogdan-Cătănciu, Ioana, Muntenia în sistemul defensiv roman al Imperiului Roman (sec. I-III p. Chr.), Alexandria, 1997, 81 [Publicaţie]
|
|
|
|
Fotografii sit
|