Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   18536.13
Nume   Drumul medieval de la Rucăr - Scărişoara
Județ   Argeş
Unitate administrativă   Rucăr
Localitate   Rucăr
Punct   Scărişoara
Reper   Situl se află în partea de nord a satului Rucăr, la circa 700 m nord-est de burgus-ul roman de la Rucăr.
Reper hidrografic - nume   Roghina
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   deal
Categorie   cale de comunicaţie
Tip   drum
Descoperitor   Dumitru Băjan
Data descoperirii   1904
Suprafața sitului   200 mp
Stare de conservare   bună / 22.09.2021
Riscuri naturale   Cutremur: 3 / 22.09.2021; Inundaţii: 5 / 22.09.2021
Riscuri antropice   Demolare: 4 / 22.09.2021; Afectare parţială: 4 / 22.09.2021
Regim de proprietate   public
Data ultimei modificări a fişei   27.04.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Drum  Epoca medievală (secolele al XIV-lea-al XVIII-lea)    

Urmele de drum medieval sau posibil chiar roman se află la nord-est de burgus-ul roman de la Rucăr, către vârful pantei care urcă spre creasta Pleaşa Posadei, la sud-vest de DN73 (Câmpulung-Braşov). Sectorul de drum face parte dintr-o rută de circulaţie veche care legea Rucărul de Podul Dâmboviţei şi mai departe de Trasilvania, prin pasul Bran. Segmentul de drum păstrat pe o lungime de circa 35 m se recunoaşte după urmele (făgaşele) roţilor de car lăsate în stâncă. Distanţa dintre făgaşele lăsate de roţile de car este de 1,10 m (distanţa dintre limitele exterioare ale celor două făgaşe formate de roţile de car este de 2,10 m). Lăţime maximă (între versanţii de stâncă) de 4 m. Orientarea sectorului de drum: NNV-SSE.

Prezenţa unui segment de drum vechi care trecea pe la vest de burgus-ul de la Rucăr şi urca panta dintre drumul actual DN73 şi Valea Roghinei a fost semnalată de către Dimitrie Băjan în 1904. În 1971-1974, traseul de drum a fost verificat de Ioana Bogdan Cătănciu. Aceasta precizează: „drumul ajunge pe creastă, câţiva metri deasupra drumului actual şi se distinge prin urmele roţilor, la distanţe de 1,5 m, tăiată în piatra calcaroasă”.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. periegheză 2020

Muzeul Județean Argeș MĂNDESCU Dragoș
PĂDURARU Marius
DUMITRESCU Ion
Muzeul național de istorie al României TEODOR Eugen

Bibliografie
1. Măndescu Dragoș, 2021 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
2. Biblioteca Academiei Române, ms. rom. 5137, f. 247 [Document de arhivă]
3. Tudor, D., Considerații asupra unor cercetări arheologice făcute pe limes Transalutanus, Studii și cercetări de istorie veche, 6, 1-2, 1955, 93-94 [Publicaţie]
4. Bogdan-Cătănciu, Ioana, Muntenia în sistemul defensiv roman al Imperiului Roman (sec. I-III p. Chr.), Alexandria, 1997, 81 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll