Repertoriul Arheologic Naţional

Repertoriul Arheologic Naţional (RAN)

Informaţii despre sit

Localizare		Afişează pe harta României *
Cod RAN		7927.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice)		AB-I-s-B-00068
Nume		Situl arheologic de la Sânmiclăuş - Răstoci-Gruişor
Județ		Alba
Unitate administrativă		Şona
Localitate		Sânmiclăuş
Punct		Răstoci-Gruişor
Punct alte denumiri, alte limbi		Pfingstbüchel, Fuisbachel
Reper		Situl se află la circa 3-4 km sud-est de sat, pe un platou înalt situat în partea stângă a liniei ferate Blaj-Târnăveni, pe malul la cca 300 m nord-vest de halta CFR "Sfântul Nicolae".
Reper hidrografic - nume		Târnava Mică
Reper hidrografic - tip		râu
Forma de relief		Câmpia colinară a Transilvaniei, Lunca Târnavei
Utilizare teren		agricultură
Categorie		locuire; descoperire funerară
Tip		aşezare; necropolă
Descriere		Pe înălţimea „Kellenwangert” (Kaulwangert), în apropiere de Gruisor, un fermier a descoperit rămăşiţele unui schelet uman în timp ce săpa în anul 1933. Alături era o vatră cu pietre şi urme de cărbune. Au fost găsite zece vârfuri de săgeţi din bronz, cu baze triunghiulare şi patru mărgele de sticlă de dimensiuni mari şi opt mărgele mai mici din lut galben-ocru, decorat de jur împrejur cu broşe mai mici de lut maro închis. În 1931, în partea de est a sitului Gruişor, un fermier a recuperat o urnă roşie, cu cenuşă şi resturi de oase. Lângă urnă se afla un cilindru de lut cu un diametru de aproximativ 10 centimetri şi o înălţime de aproximativ 25 de centimetri. Descoperirile au fost date pastorului Wachsmann din Jidvei, care, la rândul său, le-a dat fiului său Herwarth. În vara anului 1972 Iosif Vincze a descoperit în partea de est a aşezării, în malul stâng al Târnavei, două schelete pe care le-a distrus. În apropiere a identificat o vatră din care a scos un cazan de aramă plin cu pământ. Cu ocazia cercetărilor de teren din mai 1973 au fost recuperate cazanul, resturile vetrei, două fragmente dintr-un pieptene de os bipen şi cel de al treilea mormânt, vizibil în malul râului. Cercetările de suprafaţă efectuate de Gh. Anghel şi M. Blăjan în primăvara 229 1973 pe teritoriul satului Sânmiclăuş au scos la iveală numeroase materiale arheologice din diferite epoci. Importante descoperiri arheologice s-au făcut pe hotarul sud-vestic al satului Sânmiclăuş, în locul „Gruişor”, unde au ieşit la iveală trei morminte de inhumaţie din perioada migraţiilor atribuite unui grup gepidic aşezată în această zonă a Târnavei Mici şi o aşezare fortificată din epoca Medievală timpurie. Între 1-7 august 1973 s-a executat un sondaj de salvare de muzeul din Alba Iulia, fiind trasate două secţiuni. În secţiunea 1, trasată pe malul estic al aşezării, s-au depistat trei morminte de inhumaţie datate în secolele V-VI p. Chr. şi două locuinţe semiadâncite (L 1 şi L 2), una cu vatră de foc şi cealaltă cu cuptor de copt. Pe vatra cuptorului din L 2 s-a aflat un cazan de cupru şi ceramică medievală timpurie (secolele XI-XII). În secţiunea II, trasată pe colţul sudic al platoului, se mai păstra la capătul de VSV o porţiune din groapa unui semibordei (L 3) distrus de alunecarea peretelui abrupt în râu, iar stratul medieval timpuriu, gros de 1,50 m, se adâncea spre capătul opus, lăsând impresia unui şanţ cu val de apărare pe latura de vest a aşezării. Cercetările arheologice din 5-21 august 1974 pe platoul „Gruişor” şi în locul „Răstoci”, aflat pe malul opus, au urmărit verificarea stratigrafică a elementelor de fortificaţie semnalate pe laturile de sud, vest şi nord ale platoului „Gruişor”; depistarea zonei cu densitatea maximă de locuinţe; tipologia locuinţelor şi a ceramicii medievale timpurii şi precizarea fazelor de locuire a terasei din punctul "Răstoci". În acest scop s-au trasat patru secţiuni de dimensiuni diferite. În urma cercetărilor au fost identificate trei nivele distincte de locuire. Ceramica Coţofeni apare sporadic numai la capătul de nord al secţiunii III în locul „Gruişor” şi pe movila din punctul „Răstoci”. În locul „Răstoci” descoperirile arheologice indică extinderea aşezării din epoca migraţiilor pe o suprafaţă de câteva zeci de hectare, începând din hotarul de sud-vest al satului Sânmiclăuş până în vecinătatea platoului „Gruişor”, încadrată pe baza materialelor arheologice în secolele V-VI p. Chr. Bordeiul cercetat în locul „Răstoci” a fost datat în prima jumătate a secolului V p. Chr.. Nivelul medieval timpuriu de pe platoul „Gruişor” şi mai puţin pe malul drept al Târnavei Mici, în punctul „Răstoci”, indică o aşezare întinsă, locuită pe o durată de aproape trei secole, datată prin două monede maghiare şi prin ceramică între secolul XI şi începutul secolului al XIII-lea. În urma cercetărilor arheologice din anii 1972, 1975 efectuate de Gh. Anghel şi M. Blăjan în locul „Gruişor” au fost descoperite 15 morminte din epoca migraţiilor. În septembrie 1978 au fost efectuate săpături arheologice pentru cercetarea integrală a cimitirului din epoca migraţiilor care ocupă malul stâng al râului şi colţul de SE al terasei platoului „Gruişor“, numărul mormintelor, împreună cu cele descoperite anterior, ridicându-se la 43. Pe baza ritualului de înmormântare, a riturilor funerare şi a inventarului, cimitirul a fost încadrat în secolele V - VI p. Chr. Au fost dezvelite o vatră de foc şi un bordei, aparţinând nivelului medieval timpuriu, datate în a doua jumătate a secolului XII şi începutul secolului XIII. Din locuirea preistorică au fost identificate câteva fragmente ceramice Coţofeni şi două bordeie hallstattiene suprapuse. În zona „Răstoci”, situat pe malul drept al Târnavei Mici, la cca. 100 m de marginea râului, în cotul format la est de „Gruişor“, se ridică o movilă rotundă înaltă de 1,5 - 2 m faţă de lunca din jur, presărată cu numeroase gropi săpate pentru exploatarea nisipului aluvionar. Partea de SV a movilei a fost afectată de o groapă care a distrus parţial două cuptoare medievale timpurii, ce ţin de două locuinţe. Au fost descoperite şapte locuinţe distruse în parte, ca urmare a unor suprapuneri 230 succesive şi a locuirii intense a movilei. Două aparţin epocii Migraţiilor (B1, B2), din secolul VI. p. Chr., iar celelalte cinci conţin materiale arheologice caracteristice epocii Medievale (B3-B7), încadrate pe baza materialelor arheologice de la mijlocul secolului XI până la începutul secolului XIII. În septembrie 1979 au continuat cercetările arheologice în arheologice în aşezarea medievală timpurie de la „Gruişor”. Secţiunea XXI, trasată în octombrie 1979, în partea de nord est a dâlmei „Gruişor”, la circa 2,60 m de malul stâng al râului, a stabilit că limita nordică a cimitirului din epoca migraţiilor, nu ajungea în zona cercetată. A fost dezvelit un cuptor de ars ceramică şi s-au scos la iveală două fragmente ceramice roşii de oale romane, răzleţite în stratul de humus vegetal.
Descoperitor		Iosif Vincze
Data descoperirii		1972
Suprafața sitului		28457 mp
Stare de conservare		medie / 30.06.2023
Riscuri naturale		Cutremur: 1 / 30.06.2023; Inundaţii: 3 / 30.06.2023; Ploi acide: 3 / 30.06.2023; Foc natural: 3 / 30.06.2023; Incendii: 3 / 30.06.2023; Animale: 2 / 30.06.2023; Insecte: 2 / 30.06.2023; Exces de apă în sol: 3 / 30.06.2023
Riscuri antropice		Afectare parţială: 3 / 30.06.2023; Furturi: 1 / 30.06.2023; Incendii provocate: 3 / 30.06.2023
Regim de proprietate		privat
Data ultimei modificări a fişei		30.06.2023

Componente în cadrul sitului

Categorie/ Tip	Epoca (Datare)	Cultura/ Faza culturală	Atestare documentară	Descriere/ Observații	Cod LMI
Aşezare	Epoca migraţiilor (secolele V-VI p. Chr.)	gepidică		În locul „Răstoci”, descoperirile arheologice indică extinderea aşezării din epoca migraţiilor pe o suprafaţă de câteva zeci de hectare, începând din hotarul de sud-vest al satului Sânmiclăuş până în vecinătatea platoului „Gruişor”, încadrată pe baza materialelor arheologice în secolele V-VI p. Chr. Bordeiul cercetat în locul „Răstoci” a fost datat în prima jumătate a secolului V p. Chr..	AB-I-m-B-00068.01
Necropolă	Epoca migraţiilor (secolele V-VI p. Chr.)	gepidică		În urma cercetărilor arheologice au fost descoperite 43 de morminte de inhumaţie din perioada Migraţiilor, aparţinând unui grup gepidic aşezat în această zonă a Târnavei Mici în secolele V-VI p. Chr..	AB-I-m-B-00068.02
Aşezare fortificată	Epoca medievală timpurie (secolele XI - XIII)			Nivelul medieval timpuriu de pe platoul „Gruişor” şi mai puţin pe malul drept al Târnavei Mici, în punctul „Răstoci”, indică o aşezare întinsă, locuită pe o durată de aproape trei secole, datată prin două monede maghiare şi prin ceramică între secolul XI şi începutul secolului al XIII-lea.
Aşezare	Epoca bronzului timpuriu	Coţofeni		Din locuirea preistorică au fost identificate câteva fragmente ceramice Coţofeni, în timpul cercetărilor din septembrie 1978 pe malul stâng al râului şi colţul de SE al terasei platoului „Gruişor“.
Aşezare	Hallstatt			Două bordeie hallstattiene suprapuse au fost descoperite în timpul cercetărilor din septembrie 1978 realizate pentru pentru cercetarea integrală a cimitirului din epoca migraţiilor care ocupă malul stâng al râului şi colţul de SE al terasei platoului „Gruişor“.

Cercetare

	Tip	An	Observații	Instituția	Nume	Prenume
1.

Bibliografie

1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)

2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 15, poz. 149-151 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)

3. Borangic, Cătălin, 2023 [Fişă de sit]