Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   127162.01
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   OT-I-s-B-08531
Nume   Aşezarea romană de la Slăveni
Județ   Olt
Unitate administrativă   Gostavăţu
Localitate   Slăveni
Reper   Situl este localitzat pe malul drept al Oltului, pe teritoriul satului Slăveni, fiind în mare parte suprapus de aşezarea modernă.
Reper hidrografic - nume   Olt
Reper hidrografic - tip   râu
Forma de relief   luncă
Utilizare teren   locuire
Categorie   locuire
Tip   aşezare civilă
Descriere   Este o aşezarea civilă de epocă romană dezvoltată în jurul castrului roman, aflat la vest şi de-a lungul unui drum roman care pleca de la Islaz şi ajungea la Romula. Pe baza descoperirilor identificate în urma prospecţiunilor arheologice s-a estimat că se întindea pe o distanţă de un kilometru, de-a lungul Oltului, între Slăveni şi Gostăvăţu şi pe o lăţime de 200-300 de metri de la castru spre Olt. Dumitru Tudor oferea două limite şi anume fostul conac Murgăşanu şi comuna Gostăvăţu, deşi urme materiale romane se găsesc şi la nord acest conac. Au fost identificate locuinţe, un cuptor de olar dar şi edificii monumentale precum termele sau templul zeului Mithras (edificiu care astăzi nu mai poate fi reperat în teren).
Data descoperirii   1836-1837
Riscuri antropice   Afectare parţială: 3 / 13.10.2021
Data ultimei modificări a fişei   19.05.2022
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Drum  Epoca romană (secolele al II-lea - al III-lea p. Chr.) romană  

Drumul făcea legătura între provinciile Moesia Inferior şi Tracia pe de o parte şi Dacia Inferior şi Dacia Superior, pe de altă parte. Porţiunea care trece pe teritoriul localităţii Slăveni este segmentul ce cobora de la Romula spre Islaz trecând pe lângă castrul auxiliar. Avea o lăţime de 5,6 metri şi o grosime de 50 de cm şi era pavat cu pietre de râu.

A fost cercetat în anul 1964 de Dumitru Tudor care a secţionat segmentul dintre castru şi terme. La 1870 încă era folosit.

OT-I-s-B-08531 
Aşezare  Epoca romană (secolele al II-lea - al III-lea p. Chr.)    

Denumirea aşezării civile, care acoperă zona dintre fortul auxiliar şi Olt, nu apare în niciunul din vechile itinerarii sau inscripţii.
Deoarece râul este atât mare, cât şi puţin adânc în această locaţie, serveşte drept punct de trecere avantajos şi oferă conexiuni economice cu câmpia montană din jur. Producţia de cereale, la fel ca şi astăzi, a fost principala sursă de prosperitate în regiune în perioada romană.

Pe Limes Transalutanus

 
Terme  Epoca romană (secolul al III-lea p. Chr) romană  

Clădirea termelor este compusă din şapte încăperi, dintre care patru prezintă câte o absidă. Cea mai mare are o formă rectangulară (9,5 x 6,5 m) fiind pavată cu cărămizi aşezate pe un strat de pietriş mărunt legat cu var. La est de această încăpere se făcea intrarea într-o altă încăpere cu absidă. La vest erau alte trei încăperi cu absidă şi dotate cu instalaţii de hipocaust deservind ca frigidarium, tepidarium şi respectiv caldarium. În sala mare rectangulară s-au găsit bucăţi de tencuială acoperită cu frescă în mai multe culori.

OT-I-s-B-08531 
Cuptor de olar  Epoca romană (secolul al III-lea p. Chr.) romană  

Este un cuptor de formă rotundă cu stâlp median, cu gura orientată către est, spre Olt. Este destul de bine păstrat, lipsindu-i doar partea de sus a cupolei care acoperea camera de ardere. Se mai păstrează pe o înălţime de 1,85 de metri. Camera de foc s-a păstrat în întregime fiind săpată într-un teren lutos de culoare gălbuie, făţuită pe întreaga suprafaţă. Vatra camerei de foc este rotundă cu diamentrul de 1,85 de metri. În centru se înalţă un pilon de lut cu un diametru de 0,5 metri. Gura cuptorului este înaltă de 0,5 m şi largă de 0,65 m. O platformă de lut străbătută de orificii cilindrice separă camera de foc de camera de ardere. Camera de ardere era în formă de boltă, probabil tronconică.

Face parte dintr-un ansamblu de 5 cuptoare grupate pe o suprafaţă mică, lângă colţul de nord-est al thermelor fiind săpate în panta terasei inferioare a Oltului.

 
Cuptor de olar  Epoca romană (secolul al III-lea p. Chr.) romană  

Este un cuptor rotund cu stâlp median şi două încăperi separate de o platformă cu orificii cilindrice. Cea mai mare parte a bolţii şi placa sunt distruse. Se mai păstrează pe o înălţime de 1,2 metri.

Face parte dintr-un ansamblu de 5 cuptoare grupate pe o suprafaţă mică, lângă colţul de nord-est al thermelor fiind săpate în panta terasei inferioare a Oltului.

 
Cuptor de olar  Epoca romană (secolele al II-lea - al III-lea p. Chr.) romană  

A fost distrus aproape în întregime de o groapă modernă. S-a păstrat numai vatra de foc cu diametrul de 1,65 m şi o mică parte a pereţilor.

Face parte dintr-un ansamblu de 5 cuptoare grupate pe o suprafaţă mică, lângă colţul de nord-est al thermelor fiind săpate în panta terasei inferioare a Oltului.

 
Cuptor de olar  Epoca romană (secolele al II-lea - al III-lea p. Chr.) romană  

Este un cuptor rotund cu stâlp median format din două încăperi separate printr-o platformă persforată. Cea mai mare parte a bolţii şi platforma au fost distruse. Se mai păstrează pe o înălţime de 1,5 m. Spre deosebire de celelalte cuptoare, stâlpul median era construit din cărămizi şi nu din lut.

Face parte dintr-un ansamblu de 5 cuptoare grupate pe o suprafaţă mică, lângă colţul de nord-est al thermelor fiind săpate în panta terasei inferioare a Oltului.

 
Cuptor de olar  Epoca romană (secolele al II-lea - al III-lea p. Chr.) romană  

A fost distrus aproape în întregime de o groapă modernă. Cuptorul a distrus o parte din canalul de evacuare a apei folosită în terme. S-a mai păstrat doar vatra, ce era pavată cu pietre de râu peste care s-a lutuit.

Face parte dintr-un ansamblu de 5 cuptoare grupate pe o suprafaţă mică, lângă colţul de nord-est al thermelor fiind săpate în panta terasei inferioare a Oltului.

 
Clădire  Epoca romană (secolul al III-lea p. Chr.) romană  

Clădirea avea o lungime de 12 metri realizată din cărămizi zidite peste o fundaţie de pietre de râu. Era o clădire cu etaj ce fusese construită peste un nivel mai vechi, din secolul al II-lea. Interiorul era pavat cu pavaje în formă de pişcot. Acoperişul era realizat din ţigle. Prezenţa tuburilor şi a cărămizilor pentru hipocaust indică faptul că avea un astfel de sistem de încălzire.

OT-I-s-B-08531 
Clădire  Epoca romană (ssecolele al II-lea - al III-lea p. Chr.) romană  

Clădirea avea o lăţime de patru metri având deschiderea spre vest, adică spre drumul roman ce trecea prin dreptul castrului. A fost construită din cărămizi zidite pe o fundaţie din pietre de râu. Interiorul era pavat cu cărămizi. Prezenta instalaţie de hipocaust.

 
 
Cercetare
 
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare sistematică 1980

Muzeul Olteniei POPILIAN Gheorghe
2. cercetare sistematică 1979

Muzeul Olteniei POPILIAN Gheorghe
3. cercetare sistematică 1978

Muzeul Olteniei POPILIAN Gheorghe
4. cercetare sistematică 1977

Săpături în atelierul ceramic din vecinătatea termelor.

Muzeul Olteniei POPILIAN Gheorghe
TĂTULEA Corneliu
5. cercetare sistematică 1976

Muzeul Olteniei POPILIAN Gheorghe
TĂTULEA Corneliu
6. cercetare sistematică 1971

Cercetări lângă clădirea fostului muzeu local Slăveni.

Muzeul Olteniei POPILIAN Gheorghe
7. cercetare sistematică 1970

Muzeul Olteniei POPILIAN Gheorghe
Universitatea din București CONOVICI Nicolae
8. cercetare sistematică 1969

Muzeul Olteniei POPILIAN Gheorghe
Universitatea din București TUDOR Dumitru
9. cercetare sistematică 1968

Muzeul Olteniei POPILIAN Gheorghe
Universitatea din București TUDOR Dumitru
10. cercetare sistematică 1967

Muzeul Olteniei POPILIAN Gheorghe
Universitatea din București TUDOR Dumitru
11. cercetare sistematică 1965

A fost finalizată cercetarea termelor.

Muzeul Olteniei POPILIAN Gheorghe
Universitatea din București TUDOR Dumitru
12. cercetare sistematică 1964

A fost secționat drumul roman ce mergea pe Valea Oltului și s-a redezvelit cuptorul descoperit în anul 1962.

Muzeul Olteniei POPILIAN Gheorghe
Universitatea din București TUDOR Dumitru
13. cercetare sistematică 1963

A debutat cercetarea termelor.

Muzeul Olteniei POPILIAN Gheorghe
Universitatea din București TUDOR Dumitru
14. sondaj 1962

S-au trasat sondaje în urma cărora au fost descoperite o casă de olar cu un cuptor de ars oale și s-a descoperit edificiul termal.

Muzeul Olteniei POPILIAN Gheorghe
Universitatea din București TUDOR Dumitru
15. neprecizat 1870

* STURDZA D.a.
16. 1836-1837

Între 1836 și 1837 o eroziune puternică a Oltului a dezvelit intrarea într-un templu dedicat lui Mithras, de unde au fost descoperite mai multe statui și piese sculpturale. Artefactele descoperite de locuitorii din Slăveni au fost cumpărate de banul Mihalache Ghica. Banul nu se oprește aici și începe o serie distructivă de săpături, în căutare de comori. Despre săpăturile banului Ghica din castrul de la Slăveni găsim informații în articolele colonelului Vladimir Baremberg în revistele „Muzeul Național” și „Curierul Românesc”. O mică parte din colecția Ghica ce cuprindea și artefactele descoperite în castrul de la Slăveni au fost achiziționate în 1869 de Muzeul de Antichităț

     

Bibliografie
1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (sursa fişei de sit)
2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, p. 1864, poz. 99 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
3. Lista Monumentelor Istorice 2015 - județul Olt, Monitorul Oficial al României, partea I, Nr, 113 bis/15,II,2016, București, 2016, 2075, https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-OT.pdf [Baza LMI]
4. Tudor, Dumitru, Popilian, Gheorghe, Gudea, Nicolae, Bondoc, Dorel, Castrul roman de la Slăveni, Mega, Cluj- Napoca, 2011, https://www.academia.edu/37945534/Castrul_roman_de_la_Sl%C4%83veni_DAS_R%C3%96MERGRENZKASTELL_VON_SL%C4%82VENI_ [Publicaţie]
5. Tudor, Dumitru, Castrul și așezarea romană de la Slăveni - Romanați, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, XXXIII, 1-4, Datina Românească, Văleni de Munte, 1940, 34-39, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=101281-castrul-si-asezarea-romana-de-la-slaveni-romanati--buletinul-comisiunii-monumentelor-istorice--1-4-xxxiii-1940 [Publicaţie]
6. Petolescu, Constantin, Le mithraeum de Slăveni (Dacia Malvensis), Dacia. Révue d’archéologie et d’histoire ancienne. Nouvelle Série, XX, Academiei Republicii Socialiste România, București, 1976, 259-263, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=107879-le-mithraeum-de-slaveni-dacia-malvensis--dacia-revue-d-archeologie-et-d-histoire-ancienne-institutul-de-arheologie-vasile-parvan--20-1976 [Publicaţie]
7. Popilian, Gheorghe, Săpăturile din așezarea civilă a castrului de la Slăveni, Materiale și Cercetări Arheologice, XIV, Tulcea, 1980, 354-356, http://cimec.ro/Arheologie/mca_rom.htm [Publicaţie]
8. Popilian, Gheorghe, Săpăturile arheologice din aşezarea civilă a, Materiale și Cercetări Arheologice, XV, Academiei Republicii Socialiste România, București, 1983, 344-345, http://cimec.ro/Arheologie/mca_rom.htm [Publicaţie]
 
 
Scroll