Atestare documentară: În acest spaţiu am identificat singurele materiale ceramice cu certitudine databile în sec. XVI. Prezenţa a relativ numeroase lupe de fier, resturi osoase şi litice asociate, cărămidă de proastă factură, indică o locuire medievală târzie destul de bine conturată. De aceea, înclinăm să identificăm aici satul Lata, atestat documentar la 16 iulie 1538 (7046):
”(…) şi iar să le fie (jupanului Drăghici spătarul şi jupanului Udrişte vistierul) (…) Cetăţelele toate şi Tătarul tot, cu tot hotarul, din hotarul care este lângă Lata, pe valea Sărăţii, până la hotarul Vladului, pe drumul Tătarului până în Tătarul şi de la Tătarul, pe Drumul din Miez, iarăşi până în hotarul care este lângă Lata şi Spatniţa toată.” Este cea mai complexă descriere a unor hotare din zonă [DRH B.IV, p. 86 şi urm. doc. 65, dat la Târgovişte, Radu Paisie (1535-1545)].