Biserica mânăstirii, a cărei construcţie este atribută lui Neagoe Basarab, este construită în stil bizantin având elemente decorative în stil românesc. Biserica actuală a fost ridicată pe fundaţiile unei biserici mai vechi, în mare parte în interiorul ei, cu o decalare spre vest. Fundaţiile ei laterale sunt în mare parte alipite celor vechi, a căror latură vestică o intersectează; în dreptul absidelor, între fundaţiile celor două edificii există un spaţiu de 1,46 m la E şi 0,50 - 0,70 m la S şi N. Vechea biserică avea trei abside.

Prima biserică a mânăstirii Snagov - atestată documentar în timpul lui Mircea cel Bătrân şi a cărei datare coboară, după materialele numismatice descoperite în 1933, în a doua jumătate a sec. XV - avea un plan care a servit de model, într-o anumită măsură, bisericii ridicate în prima parte a sec. XVI.

Biserica paraclis cu hramul Bunei Vestiri a fost ridicată de Vladislav al II-lea la 1453, la sud de biserica mare, a fost distrusă probabil pe la 1600.

Au fost cercetate în 1933 mai multe morminte datate cu ajutorul monedelor din inventar începând cu perioada domniei lui Mircea cel Bătrân până la cea a lui Carol I. Cercetările au acoperit zona din jurul bisericii dar şi înmormântările din interioarul bisericii. Mormintele din interior au mai fost investigate în 1906, dar nu s-a păstrat niciun raport. O parte a acestor morminte fusese jefuită.

Au fost cercetate de Dinu V. Rosetti în perioada interbelică morminte de incineraţie din perioada La Tène datat prin monede romane şi vase ceramice.

Au fost cercetate de Dinu V. Rosetti în perioada interbelică gropi de bordeie cu inventar specific.