Site Information
Location
|
|
Display on the map of Romania
*
|
RAN Code
|
|
158387.01 |
LMI Code (List of Historic Monuments)
|
|
TM-I-s-B-06087 |
Name
|
|
Situl arheologic de la Stanciova - Grădişte/ Obiectiv 2 |
County
|
|
Timiş |
Commune
|
|
Oraş Recaş |
City/Town/Village
|
|
Stanciova |
Place
|
|
Grădişte/ Obiectiv 2 |
Landmark
|
|
Situl se află la 2,33 km NE de biserica ortodoxă din Stanciova, la 3,8 km SE de biserica ortodoxă din Nadăş, la 5,8 km SV de biserica ortodoxă din Hodoş. Este amplasat pe terasa inferioară de pe versantul stâng al cursului superior al Pârâului Gherteamoş, la poalele versantului de NV al Dealului Andrica (235,4 m altitudine), subunitate a Dealurilor Lipovei. |
Hydrographic landmark - name
|
|
Gherteamoş |
Hydrographic landmark - type
|
|
pârâu |
Geomorphology
|
|
deal |
Land utility
|
|
păşune |
Site Class
|
|
locuire |
Site Type
|
|
aşezare militară; aşezare civilă; sistem defensiv |
Description
|
|
Situl este amplasat pe terasa inferioară de pe versantul stâng al cursului superior al Pârâului Gherteamoş, la poalele versantului de NV al Dealului Andrica, fortificaţia aflându-se la 5,5 m altitudine relativă deasupra albiei majore a pârâului şi la 7 m altitudine relativă sub terasa mediană a dealului menţionat, pe care se află localizată aşezarea civilă. Întreaga platformă a terasei pe care se află fortificaţia are o cădere de pantă naturală, către NE, NV şi SV, de cca. 6 – 10 grade.Valul şi şanţul de apărare sunt, în parte, colmatate şi aplatizate, păstrând doar în latura de NV şi NE, o pantă de cca 10 – 15 grade, în timp ce pe latura de SE valul şi şanţul sunt aproape şterse. Platforma incintei fortificaţiei este aproape plană, cu o pantă de maxim 2 grade, insesizabilă în teren. |
Notes
|
|
În noiembrie 2007, membri proiectului eGISpat Timiş au întreprins verificări pentru delimitarea spaţială a siturilor arheologice înregistrate în LMI. Sub codul TM-I-s-B-06087 figurează „Aşezarea paleolitică” (datată eronat în mileniul VI a. Chr.) din punctul „Grădişte” de la Stanciova, un sit care a generat dificultăţi în identificarea informaţiilor. Cercetările nu au putut evidenţia absolut nici o informaţie despre vreun sit arheologic atribuit epocii paleolitice în această zonă.
Materialul cartografic avut la dispoziţie (hărţile militare habsburgice, planurile directoare de tragere, hărţile topografice 1:25.000, ediţiile 1962 şi 1975) nu furnizează date despre toponimul „Grădişte”. În schimb, toponimul „Grădişte” este binecunoscut localnicilor din Stanciova, care plasează aici o „cetate turcească”. În general, toponimul „Grădişte” este denumirea generică pentru cetăţi, fortificaţii, puncte arheologice vizibile în teren prin elemente morfo-structurale evidente pentru localnici (Măruia et alii 2011, p. 491).
Cercetările arheologice de teren efectuate în bazinul Văii Pârâului Gherteamoş (sectorul Stanciova amonte – „Grădişte” amonte) au evidenţiat alte patru aşezări deschise multistratificate (post-romane, medieval-timpurii, medieval-dezvoltate şi târzii), unele deosebit de importante, dar nu şi vreo staţiune paleolitică.
Situl a fost verificat de O. C. Rogozea în 02.01.2019, în contextul cercetărilor de suprafaţă determinate de întocmirea Studiului Arheologic pentru Planul Urbanistic General al oraşului Recaş. |
Site Surface
|
|
cca 2,62 ha |
State of preservation
|
|
medie / 03.07.2024 |
Natural hazards
|
|
Animale: 2 / 27.07.2021; Alunecări de teren: 2 / 27.07.2021 |
Human risk
|
|
Afectare parţială: 3 / 03.07.2024 |
Ownership
|
|
privată |
Last record update
|
|
03.07.2024
|
|
|
Finds
|
Class/ Type
|
Period (Date)
|
Culture/ Cultural phase
|
Documentary attestation
|
Description/ Notes
|
LMI Code
|
Fortificaţie de pământ
|
Epoca medievală
|
|
|
Situl arheologic este reprezentat de o fortificaţie patrulateră cu colţurile rotunjite, din pământ, vizibilă în teren. Fortificaţia, cu o suprafaţă de cca. 35 x 35 m, este înconjurată de un şanţ cu o adâncime păstrată de cca. 0,5 m pe laturile de N şi S. Pe latura vestică există o cădere de pantă destul de accentuată înspre Pârâul Gherteamoş, diferenţa de nivel fiind de 5,5 m. Atât pe latura vestică, cât şi pe cea estică, şanţul de apărare este puţin vizibil în teren, fiind colmatat şi aplatizat. Fortificaţia este dispusă pe un bot de terasă, ridicat cu cca. 5,5 m deasupra luncii inundabile a pârâului sus-menţionat, dominând această luncă pe o lungime de cca. 2 km atât în aval cât şi în amonte. Dealul Andrica se ridică deasupra sa cu cca. 50 m diferenţă de nivel, fortificaţia având exclusiv rolul de a controla accesul pe drumul care merge de-a lungul Pârâului Gherteamoş înspre culmea principală a Dealurilor Lipovei, cu legături înspre Hodoş şi Comeat. Pentru a spori eficienţa acestui punct fortificat, deasupra acestuia, înspre nord, pe două promontorii dispuse cu cca. 40 m diferenţă de nivel mai sus decât fortificaţia, este posibil să fi fost amplasate două puncte de observaţie, cu largă vizibilitate asupra arealului din jur (înspre SV, de-a lungul Văii Gherteamoşului vizibilitate până la Herneacova, înspre N şi E până spre culmile care formează structura centrală a Dealurilor Lipovei). Cele două puncte sunt reprezentate de existenţa a două platforme plate pe care puteau fi amplasate foişoare de supraveghere. Fortificaţia este vulnerabilă în partea estică, Dealul Andrica ridicându-se deasupra sa cu cca. 50 m diferenţă de nivel. Înspre latura de S, la cca. 50 de m de şanţul fortificaţiei se află un izvor cu debit semnificativ, utilizat şi astăzi. Pe suprafaţă fortificaţiei au fost identificate în 2007 numeroase fragmente ceramice, bucăţi de râşniţă din tuf vulcanic şi fragmente de bazalt (ţinând cont de multitudinea de material litic, este posibil ca acestea să fi fost utilizate la anumite elemente structurale ale fortificaţiei). Cu ocazia ridicării topografice efectuate de DJC Timiş în data de 04.12.2020 au fost identificate puţine fragmente ceramice databile în epoca medieval dezvoltată, un fragment de tuf vulcanic (parte a unei râşniţe) şi o bucată de bazalt.
|
|
Aşezare deschisă
|
Epoca medievală
|
|
|
În partea de N şi NE a fortificaţiei, pe pantele Dealului Andrica, autorii cercetărilor de teren din 2007 au identificat o întinsă aşezare deschisă, contemporană fortificaţiei, cu dimensiunele de cca 250x400 m, menţionând că aşezarea speculează topografia locului, fiind amplasată într-un sector de tasare a versantului, cu expunere sud-vestică, dar ferită de vânturi. Cu ocazia ridicării topografice efectuate de DJC Timiş în data de 04.12.2020 nu au fost identificate fragmente ceramice în perimetrul respectiv, aspect datorat posibil şi vizibilităţii foarte reduse, terenul actual având destinaţia de păşune.
|
|
|
|
Research
|
|
Type
|
Year
|
Observations
|
Institution
|
Name
|
Forename
|
1.
|
evaluare de teren
|
2020
|
|
Universitatea de Vest din Timişoara
|
ROGOZEA
|
Octavian
|
2.
|
periegheză
|
2007
|
|
Universitatea de Vest din Timişoara
|
VIDRA
|
Lucian
|
BORLEA
|
Oana
|
ABAGIU
|
Alice
|
MICLE
|
Dorel
|
MĂRUIA
|
Liviu
|
|
Bibliography
|
1.
DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991 [Proiect LMI] (site record source)
|
2.
Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. III, București, 2004, p. 2222, poz. 49 [Ordin MCC] (site record source)
|
3.
Harta topografică a României, scara 1:25.000 [Referinţă cartografică]
|
4.
Măruia, L.; Micle, D.; Cîntar, A.; Ardelean, M.; Stavilă, A.; Bolcu, L.; Borlea, O., Horak, P.; Timoc,
C.; Floca, C.; Vidra, L., ArheoGIS. Baza de date a siturilor arheologice cuprinse în Lista Monumentelor Istorice a judeţului Timiş. Rezultatele cercetărilor de teren, BioFlux, Cluj-Napoca, 2011 [Publicaţie]
|
5.
Bunoiu, Victor, 2020 [Fişă de sit]
|
6.
Rogozea, Octavian, Studiu de fundamentare pentru definirea, instituirea şi delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniu arheologic pentru orașul Recaș, judeţul Timiş. Perimetrul Bazoș-Herneacova-Izvin-Nadăș-Petrovaselo-Recaș-Stanciova. Memoriu general, Planul Urbanistic General al orașului Recaș, 2020 [Fişă de sit]
|
|
|
|
Site
Photos
|