Situl constă într-o movilă de pământ, foarte probabil antropică, cu o suprafaţă de cca. 0,144 ha, un diametru de cca. 42 m şi o elevaţie de cca. 4 m. Situl nu a fost cercetat arheologic până în prezent, însă la aproximativ 15 m NE de sit a fost cercetat un tumul în perioada 2002-2006 de Petru Rogozea şi Răzvan Ioan Pinca, fiind descoperite 11 morminte de incineraţie datate în Hallstatt A.
Curăţarea profilelor intervenţiei ilegale cu excavatorul a permis observarea la adâncime de 3,11 m a unui nivel de cenuşă. Nu au fost identificate vestigii arheologice în pământul excavat din groapă, aflat în apropiere.

Movila este identificată iniţial de Ion Stratan, care o introduce în literatura de specialitate cu termenul Grămurada de la Jupani. O altă movilă de pământ - Grămurada lui Ticu, aflată în imediata vecinătate a satului Susani, spre NV, a fost cercetată între anii 1965-1966 de Ion Stratan şi 1967-1969 de Ion Stratan şi Alexandru Vulpe, rezultatele fiind valorificate printr-un studiu în Praehistorische Zeitschrift (1977). În acest studiu este menţionată şi cartată Grămurada de la Jupani, dimensiunile oferite fiind de cca. 60 m diametru şi cca. 4 m în elevaţie. În 1983, Maria Moroz Pop publică informaţii despre această movilă, utilizând toponimul propus de I. Stratan, oferind şi valori dimensionale (100 m în diametru şi 10 m înălţime). Florin Medeleţ şi Ion Bugilan publică în 1987 informaţii despre acest obiectiv arheologic, atribuindu-l însă satului Jupani şi oferind toponimul de Gomilă, cu dimensiuni incerte, cu 80-100 m diametru şi 5-10 m înălţime. După publicarea lucrării semnată de Medeleţ şi Bugilan în 1987, această movilă nu s-a mai bucurat de un interes deosebit. Între anii 2002 şi 2006 Petru Rogozea a întreprins cercetări într-o movilă de pământ aplatizată aflată în imediata vecinătate a Grămuradei de la Jupani. Materialele descoperite au fost încadrate iniţial în Hallstatt A. Cercetările din 2017 au stabilit încadrarea cronologică în epoca bronzului.