Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   65351.19
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   DB-II-a-A-17237
Nume   Ansamblul medieval de la Târgovişte - Curtea Domnească din Calea Domnească
Județ   Dâmboviţa
Unitate administrativă   Municipiul Târgovişte
Localitate   Târgovişte
Adresa   Calea Domnească 181
Punct   Curtea Domnească din Calea Domnească
Reper   Curtea Domnească, este aşezată pe o câmpie înaltă (Câmpia Înaltă a Târgoviştii), la poalele Subcarpaţilor, în interfluviul Ialomiţa – Dâmboviţa, În interiorul oraşului, pe vechea arteră a urbei numită Uliţa Domnească, azi Calea Domnească, la numărul 181.
Reper hidrografic - nume   Ialomiţa
Reper hidrografic - tip   râu
Forma de relief   Câmpia înaltă a Târgoviştei
Categorie   locuire
Tip   ansamblu urban
Descriere   Locul unde este construit Turnul Chindiei, este, nu întâmplător, şi punctul cu altitudinea cea mai mare a oraşului, respectiv 292 m, Târgovişte şi arealul limitrof beneficiază de un bioclimat de cruţare, recomandat încă de acum un secol pentru suferinzii de plămâni sau inimă, cu resurse naturale generoase: păduri, pământuri fertile, cărbuni, sare, nisipuri feruginoase, ţiţei. Toate aceste caracteristici explică de ce, mai ales pe marginea terasei înalte drepte a Ialomiţei, au fost documentate urme de locuirem, încă din neolitic.
Situl este un ansamblu care cuprinde mai multe monumente edificate pe parcusul celor mai bine de trei secole de funcţionare aici a unei curţi domneşti, păstrate în forme diferite de conservare sau complet dispărute dispărute cum este cazul şanţului de apărare parte a primei fortificaţii a curţii şi prima construcţie civilă (aşa numita Casa I):
- Ruine casa domnească Vlad Dracul (DB-II-m-A-17237.01);
- Ruine biserica paraclis ((DB-II-m-A-17237.01);
- Turnul Chindiei (DB-II-m-A-17237.03);
- Ruine ziduri de incintă cu turnuri (DB-II-m-A-17237.04);
- Biserica "Sf. Vineri” - Domnească mică (DB-II-m-A-17237.05);
- Ruine palat Petru Cercel (DB-II-m-A-17237.06);
- Biserica Domnească "Adormirea Maicii Domnului” (DB-II-m-A-17237.07);
- Ziduri de incintă cu porţi (DB-II-m-A-17237.08);
- Casa Doamnei Bălaşa - Bolniţa (DB-II-m-A-17237.09);
- Ruine foişor brâncovenesc (DB-II-m-A-17237.10);
- Ruine baie (DB-II-m-A-17237.11);
- Turnul porţii cu corp de gardă (DB-II-m-A-17237.12);
- Ruinele casei Dionisie Lupu – actualmente clădire reconstruită la scara 1:1 şi care adăposteşte Muzeul Tiparului şi Cărţii Vechi Româneşti (DB-II-m-A-17237.13);

Deşi multe dintre aceste componente au fost studiate nu putem vorbi, încă, de de o cercetare exhaustivă.
Observații   Cea mai vastă, ca suprafaţă, şi cea mai bine păstrată din spaţiul românesc, Curtea Domnească din Târgovişte, bine cunoscută în documentele epocii în care a funcţionat, a beneficiat în anii ultimului secol de ample investigaţii arheologice, studii de arhitectură, artă, articole şi chiar lucrări monografice.
Curtea Domnească a fost conservată şi restaurată parţial după 1960, astăzi complex muzeistic. Componente ale ansamblului sunt în stare precară de conservare (riunele palatului şi paraclisului), altele sunt în stare relativ bună (Biserica Adormirea Maicii Domnului, Sfânta Vineri), altele necesită intervenţii (Turnul Chindiei);
Descoperitor   Virgil Drăghiceanu
Data descoperirii   1934
Regim de proprietate   Public
Proprietar   C. N. M. ,,Curtea Domnească"
Data ultimei modificări a fişei   10.10.2022
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
turn  Epoca medievală (sec. XV)        
casă domnească  Epoca medievală (sec. XV)        
casă  Epoca medievală (1656)        
zid de incintă  Epoca medievală (sec. XVI-XVII)        
clopotniţă  Epoca medievală (sec. XVII)        
foişor  Epoca medievală (sf sec XVII)        
casă  Epoca modernă (1803)        
casă  Epoca medievală (sec. XIV)        
poartă  Epoca medievală (sec. XIV)        
Biserică  Epoca medievală neprecizată  

Extins cu o nouă construcţie spre sud de Petru Cercel în 1583-5, incendiat şi deteriorat în timpul luptelor din 1595, renovat în timpul domniilor lui Mihai Viteazu, Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu.

Clădirea este plasată central în interiorul incintei curţii domneşti, curte delimitată prin ziduri. Incinta se învecinează la sud-vest cu Calea Domnească şi la sud-est de aleea Coconilor, iar pe toata partea de nord cu parcul Chindiei. În zona centrală a incintei sunt plasate majoritatea monumentelor – turnul Chindiei, ruinele bisericii paraclis, ruinele palatului, ruinele băii şi biserica „A.M.D.” iar perimetral în partea sud-estică sunt dispuse: biserica Sf. Vineri, casa doamnei Bălaşa, casa D. Lupu şi cele două accesuri principale, unul dintre ele fiind cel realizat prin poarta turnului cu corp de gardă. Ruine biserica paraclis, Turnul Chindiei, Ruine ziduri de incintă cu turnuri, Biserica "Sf. Vineri” - Domnească mică, Ruine palat Petru Cercel, Biserica Domnească "Adormirea Maicii Domnului”, Ziduri de incintă cu porţi, Casa Doamnei Bălaşa - Bolniţa, Ruine foişor brâncovenesc, Ruine baie, Turnul porţii cu corp de gardă, Ruinele casei Dionisie Lupu. De formă patrulateră cu laturi acoperite cu bolţi în leagăn din care mai este vizibil doar un fragment, cu arcade care delimitau navele şi pe care sprijineau naşterile bolţilor. Se mai păstrează urme de ocniţi cu pereţi laterali, faretrele şi două încăperi boltite nelimitate.

DB-II-m-A-17237.01 
Biserică  Epoca medievală (sec. XIV) neprecizată  

Cercetarea laturii de est a altarului, respectiv în caseta 5, a identificat prima catapeteasmă, din lemn, poziţionată la cca. 1 vest de masa altarului şi sprijinită la capete pe o bază de cărămidă pe care se sprijineau stâlpii din lemn. De remarcat faptul că sub piciorul de zidărie al catapetesmei situat lângă latura sudică a paraclisului, s-a descoperit o farfurie smălţuită de la începutul secolului al XV-lea, depusă, credem, intenţionat (fig. 9/1).
Reevaluarea cercetărilor anterioare, mai vechi sau mai noi, inclusiv a inventarului numismatic legat strict de monument, din prima etapă de existenţă, afară de cea mai veche emisă de Dan al II-lea, majoritatea aparţin anilor 1427 – 1437, emisiuni Sigismund de Luxemburg în ultima parte a domniei sale ne îndreptăţesc să afirmăm că biserica este construită mai târziu decât s-a presupus anterior, probabil în timpul domniilor lui Alexandru Aldea, Vlad Dracul sau chiar Vladislav al II-lea deci într-un interval cuprins intre 1431–1456. Această ipoteză este întărită şi de planul bisericii cu turn de intrare, element care nu a fost identificat ctitoriilor atribuite lui Mircea cel Bătrân, care justifică o datare ulterioară.

Construită în acelaşi timp cu „casa Vlad Dracul”. Ruinată odată cu părăsirea curţii, baza turnului clopotniţă este folosită ca bază a turnului Chindiei. În sec. XV Curtea Domnească era alcătuită din Casa Vlad Dracul, biserica paraclis şi turnul Chindiei, protejate de o centură de fortiticaţii – un şanţ foarte lat sub formă de potcoavă în partea vestică. În sec. XVI-XVII, odată cu extinderea curţii se extind şi fortificaţiile pentru a include noile clădiri – şanţul de apărare este desfiinţat iar zidurile de incintă (dublate de extinderi) urmează conturul terenului

DB-II-m-A-17237.02 
Turn  Epoca medievală (sf. sec. XVI)    

Apariţia Turnului Chindiei prin transformarea turnului de intrare a bisericii paraclis a constituit un semn de întrebare. Cele două sondaje din interior prelungirea secţiunii I/2014, respectiv secţiunea V reconfirmă că singura pardoseală identificată, atât sub Turnul Chindiei cât şi în restul bisericii este cea iniţială de formă dreptunghiulară (fig. 6-7). Construcţia turnului de fortificaţie este concomitentă cu refacerea bisericii, grav avariate, probabil la sfârşitul secolului al XVI, cauzat de un seism. Pardoseala hexagonală care marchează a doua etapă în evoluţia bisericii paraclis nu se mai întâlneşte sub turn şi în pronaos. Confirmarea a venit prin descoperirea în exterior între turn şi accesul actual dinspre sud al bisericii de un masiv de zidărie care este de fapt piciorul scării de acces în turnul fortificat. Între intrarea în biserică şi latura de est a piciorului scării a fost identificată aceeaşi pardoseală din cărămidă hexagonală întâlnită şi la interior, un argument în plus pentru datarea mai târzie a turnului de fortificaţie cunoscut cu numele al ”chindiei”. Nu putem afirma fără urmă de îndoială că platforma de zidărie din colţul opus dinspre nord-est aparţine tot structurii de acces în turn, în orice caz, acesta se făcea printr-o scară în zig-zag prin deschiderea existentă pe latura de sud care nu era o fereastră, cum se bănuia.
Ca bază a turnului bisericii paraclis construite în acelaşi timp palatul domnesc din timpul lui Mircea cel Bătrân este ruinat odată cu abandonarea curţii domneşti şi folosit ca baza în refacerea din secolul XIX.

După Gh. Olteanu, Ovidiu Cârstina, Denis Căprăroiu este datat la jumătatea secolului XV.

DB-II-m-A-17237.03 
Zid de apărare       

Fortificaţia este alcătuită din şanţ şi val (până la 1584); ziduri de incintă, refăcute din zid pe actualul perimetru de Petru Cercel, dublate de Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu.
Ruinele vechiului zid de incintă cu turnuri sunt amplasate în zona centrală a incintei actuale, imediat la est de ruinele palatului domnesc, împreună cu majoritatea monumentelor –ruinele bisericii paraclis, ruinele palatului, ruinele băii şi biserica „A.M.D.” iar perimetral în partea sud-estică sunt dispuse: biserica Sf. Vineri, casa doamnei Bălaşa, casa D. Lupu şi cele două accesuri principale, unul dintre ele fiind cel realizat prin poarta turnului cu corp de gardă. Incinta se învecinează la sud-vest cu Calea Domnească şi la sud-est de aleea Coconilor, iar pe toata partea de nord cu parcul Chindiei.
Ruine casa domnească Vlad Dracul, Ruine biserica paraclis, Turnul Chindiei, Biserica "Sf. Vineri” - Domnească mică, Ruine palat Petru Cercel, Biserica Domnească "Adormirea Maicii Domnului”, Ziduri de incintă cu porţi, Casa Doamnei Bălaşa - Bolniţa, Ruine foişor brâncovenesc, Ruine baie, Turnul porţii cu corp de gardă, Ruinele casei Dionisie Lupu.
Zidul de incintă cu turnuri făcea parte din sistemul de apărare iniţial (sec. XIV-XV, în jurul bisericii paraclis şi al casei Vlad Dracul = palatul domensc realizat de Mircea cel Bătrân) care cuprindea un şanţ foarte lat în formă de potcoavă pe latura de vest şi acest sistem de ziduri şi turnuri pe laturile de N, E şi S.
Baza unuia dintre turnuri (cu exterior poligonal şi interior cilindric) se află în partea de N a bisericii paraclis, iar baza unui alt turn se regăseşte la S de palatul domnesc realizat în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (casa Vlad Dracul). Între acestea exista un zid de apărare din care se mai păstrează baza peste care în prezent este amenajată o pasarelă pentru vizitatori pe latura estică.

DB-II-a-A-17237.04 
Biserică  prima jum. a sec. XV    

Construită între 1446-1455 de D-na. Sultana în timpul domniei lui Vladislav II (1447-1456). După construirea palatului şi a bisericii domneşti din timpul domniei lui P. Cercel (1583-1585) a fost cuprinsă în interiorul incintei fortificate. Avariată de luptele dintre M. Viteazu şi Sinan Paşa, în timp ce biserica făcea parte din „cetăţuia lui Sinan Paşa”. Ajunsă în ruină a fost restaurată în 1654 de către d-na Bălaşa, soţia lui C-tin Şerban Basarab şi deteriorată în urma unui incendiu ulterior a fost abandonată.A fost reparată în 1756 de Şerban Fusea şi fiul său Negoiţă şi ulterior de către arhiereul Dionisie în 1803, în 1850 de către paharnicul Nicolae Brătescu care a realizat acoperişul, tencuiala şi a adăugat pridvorul.
Biserica „Sf. Vineri” este amplasată perimetral în zona de est a incintei împreună cu casa doamnei Bălaşa, tot perimetral dar în partea de sud fiind amplasate Casa D. Lupu şi cele două accesuri principale, unul dintre ele fiind cel realizat prin poarta turnului cu corp de gardă. Majoritatea monumentelor –ruinele bisericii paraclis, ruinele palatului, ruinele băii şi biserica „A.M.D.” fiind amplasate centra. Incinta se învecinează la sud-vest cu Calea Domnească şi la sud-est de aleea Coconilor, iar pe toata partea de nord cu parcul Chindiei.

Faţada principală cuprinde un singur registru cu un singr gol – intrarea în pridvor acoperit cu un arc în plin cintru. Faţadele laterale prezintă o serie de arcade adâncite în tencuială puţine dintre acestea fiind în acelaşi timp şi goluri. Singurele elemente decorative sunt un şir de elemente decorative sub formă de discuri ceramice prezente deasupra arcelor faţadelor naosului, pronaosului şi altarului şi deasupra arcadei intrării în pridvor.

DB-II-m-A-17237.05 
Palat  Epoca medievală (1583 - 1585; transf. sec. XVII) neprecizată  

Casele domneşti au faze succesive de refacere şi extindere, începând cu Mircea cel Bătrân şi urmaşii direcţi, Petru Cercel (1584-1585), Matei Basarab (post 1639), Constantin Brâncoveanu (post 1694).
Prima etapă – sf. sec. XVI – acest corp este o extindere la S faţă de palatul domnesc realizat în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (casa Vlad Dracul), palatul „Petru Cercel”
Etapa a II-a – prima jumătate a sec. XVII – adăugarea bolţii dintre cele două clădiri şi a unor logii, dublarea zidurilor pentru susţinerea etajelor celor două clădiri.
1595 incendii si bombardări, renovat de Mihai Viteazu. O renovare amplă a fost realizată de Matei Basarab şi după ce a fost abandonat timp de 33 a fost restaurat de Constantin Brâncoveanu.
Clădirea este plasată central în interiorul incintei curţii domneşti, curte delimitată prin ziduri. Incinta se învecinează la sud-vest cu Calea Domnească şi la sud-est de aleea Coconilor, iar pe toata partea de nord cu parcul Chindiei. În zona centrală a incintei sunt plasate majoritatea monumentelor – turnul Chindiei, ruinele bisericii paraclis, ruinele palatului, ruinele băii şi biserica „A.M.D.” iar perimetral în partea sud-estică sunt dispuse: biserica Sf. Vineri, casa doamnei Bălaşa, casa D. Lupu şi cele două accesuri principale, unul dintre ele fiind cel realizat prin poarta turnului cu corp de gardă.

Plan rectangular, sub cele patru încăperi centrale, parter şi etaj. Piviniţe cu bolţi cilindrice delimitate de arce dublouri care sprijină pe un stâlp central se păstrează intacte. Parterul păstrează o parte de resturi de ziduri în care sunt vizibile urmele golurilor precum şi a dublourilor aparţinând unor epoci ulterioare. Etajul este păstrat parţial, pe latura sudică. Ziduri superioare susţinute pe dublouri încastrate (anterior P. Cercel) Dublouri cu următoarele funcţiuni: suţinere a zidurilor nivelurilor superioare, formare a centrelor pentru cofrajul bolţilor (de la P. Cercel până în sec. XVII) Arce de descărcări caracteristice pentru sec. XVII Arcade încastrate susţinând trompe caracteristice pentru epoca lui Brâncoveanu Deschideri cu o singură teşire (anterior P. Cercel) cu teşire bilaterală sec. XVII, cu teşire bilaterală inegală, epoca C. Brâncoveanu.

DB-II-m-A-17237.06 
Cimitir  Epoca medievală (sec. XV)    

În campania din 2015 au fost identificate un număr de cinci morminte dintre care două în caseta 6, pe latura de sud a altarului, unul în absida nordică a naosului (caseta 5), cavoul amintit din caseta 4, între incintă şi biserică şi ultimul în caseta 10, practică pe latura nordică a casei mari din secolul al XV-lea. La acestea se adaugă şi reînhumarea surprinsă în caseta 8 de pe latura nordică a Turnului Chindiei (vezi planul general). Din mormintele amintite doar două au conţinut resturi osteologice umane, respectiv M 4 (fig. 2/1 ) din altar şi M 7 din caseta 10, celelalte fiind exhumate anterior amenajării fundaţiei bisericii-paraclis şi cu titlul de ipoteza reînhumate în excavaţia surprinsa în caseta 8 după demontarea fundaţiei incintei de piatră. Remarcăm la mormântul 4, din altar, descoperirea unui inel sigilar masiv, din argint, datat în a doua jumătate a secolului al XIV- lea. Ultimul mormânt, M 7, din caseta 10 este tăiat parţial pe partea vestică de şanţul de demantelare al incintei, un argument în plus că cimitirul a funcţionat înaintea construcţiei actualei biserici.
Prezenta cavoului de piatră, unul dintre cele mai vechi descoperite la sud de Carpaţi, prezenţa celor două inele sigilare, respectul constructorilor bisericii pentru reînhumarea osemintelor descoperite ne permit afirmaţia că în această etapă perimetrul cercetat avea caracter domnesc

Cele mai vechi urme arheologice aparţin unui cimitir, în care unele resturi osteologice au fost datate prin metoda C14 (în anul 2017), aparţinând unui interval cuprins între jum. sec. al XIV-lea şi sf. aceluiaşi secol. Alte morminte sunt mai târzii, înclusiv din sec. al XVII-lea. Acestui cimitir îi succede mai multe niveluri de construcţie, de lemn şi zidărie de piatră şi cărămidă, databile în perioada sec. XIV-XVII. La nivelul stratigrafic inferior s-a interceptat un strat de pământ roşcat, amestecat cu mult pietriş. Este urmat de un nivel de humus negru, cu urme de activitate antropică. Peste acest nivel au fost interceptate primele urme ale genezei curţii domneşti, databile în a doua parte a sec. al XIV-lea. Restul nivelurilor de locuire sunt numeroase şi identificate în zone diverse ale incintei. Stratigrafia nu este unitară, prin urmare, ci se poate analiza doar punctual, pe diverse obiective.

DB-II-m-A-17237.06 
       

Au fost descoperite pisanii zugrăvite în biserica Adormirea Maicii Domnului (1584), precum şi diverse inscripţii în Lapidariul adăpostit în incinta ansamblului. Construită de Petru Cercel, biserica a fost avariată în timpul luptelor din 1595, a fost reparata de Mihai Viteazul şi mai târziu de Matei Basarab. O Restaurare generală a fost realizată în timpul domniei lui C-tin Brâncoveanu, 1697-98. Biserica a ars la incendiul din 1737 şi a fost restaurată în 1748. A mai fost reparată în 1785, 1813, 1853-58, 1895. În sec. XV Curtea Domnească era alcătuită din Casa Vlad Dracul (palatul domnesc construit în perioada domniei lui Mircea cel Bătrân), biserica paraclis şi turnul Chindiei, protejate de o centură de fortiticaţii – un şanţ foarte lat sub formă de potcoavă în partea vestică. În sec. XVI-XVII, odată cu extinderea curţii se extind şi fortificaţiile pentru a include noile clădiri – şanţul de apărare este desfiinţat iar zidurile de incintă (dublate de extinderi) urmează conturul terenului.

Biserica „A.M.D.” este amplasată în zona centrală a incintei împreună cu majoritatea monumentelor –ruinele bisericii paraclis, ruinele palatului, ruinele băii şi turnul Chindiei.” iar perimetral în partea sud-estică sunt dispuse: biserica Sf. Vineri, casa doamnei Bălaşa, casa D. Lupu şi cele două accesuri principale, unul dintre ele fiind cel realizat prin poarta turnului cu corp de gardă. Incinta se învecinează la sud-vest cu Calea Domnească şi la sud-est de aleea Coconilor, iar pe toata partea de nord cu parcul Chindiei. lan de cruce greacă înscrisă cu o turlă amplasată deasupra naosului şi două mai mici pe pronaos, altarul flancat de proscomidie şi diaconicon. Pronaosul este precedat de un pridvor cu arcade – lipit de peretele vest al naosului se află un cafas de unde su putea asista la serviciul religios, fiind legat de palat printr-o punte suspendată. Toate faţadele sunt divizate în două registre separate printr-un brâu amplu realizat din zidăria de cărămidă. Soclul este foarte înalt şi realizat din piatră de talie. Registrul inferior este divizat vertical de profile dreptunghiulare realizate din cărărmidă iar cel superior cu profile cu arcade care nu respectă ritmul celor inferioare. Golurile nu sunt dispuse simetric şi au ancadramente de piatră sculptată. Pe faţada principală, brâul este prezent în partea superioară, mai sus decât în restul bisericii, în partea inferioară fiind prezent un portic realizat cu coloane din cărămidă pe care sprijină arce tot din cărămidă. Accesul este realizat printr-o deschidere cu ancadrament de piatră sculptată. Ancadramentele usilor, terminate in partea superioara cu profile in acolada, sunt decorate cu rozete sculptate, cu impletituri sau bumbi in relief. Zidurile de caramida aveau in exterior firide impodobite in partea superioara cu mici discuri ceramice smaltuite, de 6 cm diametru, colorate in verde, galben si gri inchis, descoperite cu prilejul cercetarilor arheologice. Turla naosului se sprijină prin intermediul pendantivilor pe cei patru stâlpi interiori. Pe aceşti stâlpi sprijină de asemenea arce dublouri care susţin patru mici cupole câte una în fiecare colţ al naosului. Din pronaos se înalţă turlele mici separate de arce dublouri. Piatră la soclu şi cărămidă pentru zidărie şi bolţi. Dimensiunea cărămizii 32/15/4,5, caracteristic perioadei lui Petru Cercel. Zidărie portantă, arce dublouri, Iniţial pardoseala bisericii a fost realizată din cărămidă, înlocuită cu dale de piatră în perioada domniei lui C. Brâncoveanu. Tot atunci se zidesc timpanele proscomidiei şi diaconiconului şi este realizat portalul de piatră dintre pridvor şi pronaos, ancadramentele ferestrelor, baluastradele cafasului şi ale proscomidiei altarului cu oranamente sculptate în piatră. Pictura, din perioada domniei lui C. Brâncoveanu. Bolţile repictate în sec. XVIII şi XIX. În altar şi în pronaos s-au identificat părţi din pictura veche din perioada lui P. Cerce. Fresca acoperă întreg interiorul. Pietre sculptate cu motve florale turco-persane la baluastrada tribunei din naos, la intrarea în naos şi în altar la proscomidie şi scaunul arhieresc de piatră. Rama de la uşa de intrare în pronaos este sculptată în 1910 după Hurezi. În lemn este sculptată rama tâmplei, care păstrează data: 1697. În pronaos, deasupra uşii de intrare: „Această sfîntă şi dumnezeească bisercă a Curţii Domneşti den Tîrgovişte unde hramul Adormirii Stăpînei noastre de dumnezeu născătoarei sa păznuiaşte, den temelie ei făcută iaste de Pătru Voevod Cercel la anul de la zidirea lumii 7091 cînd domnea ţara şi aşa de atunce nemaicăutîndu-se şi nemaitocmindu-se de nimeni s-au învechit şi vremile ceale mai vîrtos ceale răzmiercioase rău o au stricat. Luminatul domn Io Constandin B. Basarab Voievod, ales pre dumnezeieştile lăcaşă blagocestiv şi foarte osîrdnic fiind a direage precum multe şi pren multe locuri sa văd, nu numai direase ce şi den temelie sfinte bisearci şi mănăstiri au rădicat şi au înfrmuseţat, aşa şi această domnească biserică o au dires şi o au împodobit cu zugrăveala-i peste tot, cu pardoseala-i în veaci isprăvind-o la leat 7207 întru al zeacilea an al domnniei şi oblăduirii aceştii ţări moşteane a lui, carea cu multă privegheare şi mari osteneli, ales pren cumplitele aceastea vremi ale oştirilor, bine şi creştineşte o acârmuiaşte şi o păzeaşte. Constandin, Ioan, Ioachim, Stan, zugravi.” În colţul stâng, jos, mai nou: „I-iu 7091(1583), al II-lea 7207(1699)” Şi la anul 1881 s-au mai reparat iarăşi. Pană Hagi Avram.

DB-II-m-A-17237.07 
Fortificaţii  sec. XVI-XVII p.Chr.    

Forma în plan a zidurilor de incintă este amorfă, urmează curbele de nivel ale terenului fiind realizate de aşa manieră încât sa înglobeze şi biserica Sf. Vineri. Porţile principale de acces sunt amplasate pe latura sudică – cu turn şi corp de gardă şi cu poartă simplă. Alte accesuri mai sunt în dreptul bisericii Sf. Vineri – „Poarta Dealului” şi în apropierea băii domneşti (spre est) către grădinile palatului.

În fomă de L, înconvjoară pe laturile N, E şi S Palatul Domnesc din perioada lui Mircea cel Bătrân. Zidurile înconjoară şi delimitează incinta curţii domneşti. În zona centrală a incintei sunt plasate majoritatea monumentelor – turnul Chindiei, ruinele bisericii paraclis, ruinele palatului, ruinele băii şi biserica „A.M.D.” iar perimetral în partea sud-estică sunt dispuse: biserica Sf. Vineri, casa doamnei Bălaşa, casa D. Lupu şi cele două accesuri principale, unul dintre ele fiind cel realizat prin poarta turnului cu corp de gardă. Incinta se învecinează la sud-vest cu Calea Domnească şi la sud-est de aleea Coconilor, iar pe toata partea de nord cu parcul Chindiei.

DB-II-m-A-17237.08 
amenajare       

„Casa d-nei Bălaşa” este amplasată perimetral în zona de est a incintei lângă biserica Sf. Vineri, tot perimetral dar în partea de sud fiind amplasate Casa D. Lupu şi cele două accesuri principale, unul dintre ele fiind cel realizat prin poarta turnului cu corp de gardă. Majoritatea monumentelor –ruinele bisericii paraclis, ruinele palatului, ruinele băii şi biserica „A.M.D.” fiind amplasate centra. Incinta se învecinează la sud-vest cu Calea Domnească şi la sud-est de aleea Coconilor, iar pe toata partea de nord cu parcul Chindiei.
Deteriorată în urma incendiului cauzat de asediul din 1595, a fost restaurată de C. Brâncoveanu şi reparată în sec. XIX.

Plan parter, paralelipiped dreptunghic, având ca insipraţie planul casei ţărăneşti (sală cu două camere) repetat de două ori, de proporţii modeste. Pisanie, plasată în axul de compoziţie al faţadei: „aceste chilii făcutu-le-au doamna Bălaşa, a lui Io Constantin Basarab Voevod la sîntul Dumnezeu hram Preapa doamna Paraschiva, ca sa fie dumnealor pomeană şi părinţlor dmnealor, Io Şerban voievod i gspodja eg. Elina i jupîn Necolache bi stolnic i jupîniţ a eg. Elina, ca sa fie de odihnă creştinilor cari cad în nevoie, cei ce scap la sfînta besearică sa fie pomeană în veac. S-a scris în luna lui iunie 5 zile, anul 7164” (1656).

DB-II-m-A-17237.09 
  Epoca medievală (sec. XVII) neprecizată  

Construit din lemn de M. Basarab foişorul este refăcut din zidărie în timpul lui C. Brâncoveanu.
Ruinele foişorului se află la est de incinta fortificată a Curţii Domneşti, în parcul Chindiei, pe zona unde au existat grădinile domneşti. În sec. XV Curtea Domnească era alcătuită din Casa Vlad Dracul (palatul domnesc construit în perioada domniei lui Mircea cel Bătrân), biserica paraclis şi turnul Chindiei, protejate de o centură de fortiticaţii – un şanţ foarte lat sub formă de potcoavă în partea vestică. În sec. XVI-XVII, odată cu extinderea curţii se extind şi fortificaţiile pentru a include noile clădiri – şanţul de apărare este desfiinţat iar zidurile de incintă (dublate de extinderi) urmează conturul terenului.

Aspectul în plan este cel al unei cruci orientate SE-NV, la intersecţia braţelor fiind prezentă fundaţia unei camere în partea dreaptă.

DB-II-m-A-17237.10 
       

Baia domnească este amplasată în zona centrală a incintei împreună cu majoritatea monumentelor – ruinele palatului, turnul Chindiei, ruinele bisericii paraclis, ruinele băii şi biserica „A.M.D.” iar perimetral în partea sud-estică sunt dispuse: biserica Sf. Vineri, casa doamnei Bălaşa, casa D. Lupu şi cele două accesuri principale, unul dintre ele fiind cel realizat prin poarta turnului cu corp de gardă. Incinta se învecinează la sud-vest cu Calea Domnească şi la sud-est de aleea Coconilor, iar pe toata partea de nord cu parcul Chindiei. În sec. XV Curtea Domnească era alcătuită din Casa Vlad Dracul (palatul domnesc construit în perioada domniei lui Mircea cel Bătrân), biserica paraclis şi turnul Chindiei, protejate de o centură de fortiticaţii – un şanţ foarte lat sub formă de potcoavă în partea vestică. În sec. XVI-XVII, odată cu extinderea curţii se extind şi fortificaţiile pentru a include noile clădiri – şanţul de apărare este desfiinţat iar zidurile de incintă (dublate de extinderi) urmează conturul terenului.

Planul este de formă dreptunghiulară iar clădirea este alcătuită din trei camere distincte care comunică între ele şi cu exteriorul. Camera dinspre sud este divizată în trei încăperi mai mici din care doar una comunică doar cu exteriorul.

DB-II-m-A-17237.11 
       

Turnul cu corp de gardă este unul dintre cele trei accesuri plasate pe latura sudică a zidului de incintă, celelalte fiind reprezentate de poarta de lângă casa D. Lupu şi Poarta Dealului de lângă bis. Sf. Vineri. În zona centrală a incintei sunt plasate majoritatea monumentelor – turnul Chindiei, ruinele bisericii paraclis, ruinele palatului, ruinele băii şi biserica „A.M.D.” iar perimetral în partea sud-estică sunt dispuse: biserica Sf. Vineri, casa doamnei Bălaşa. Incinta se învecinează la sud-vest cu Calea Domnească şi la sud-est de aleea Coconilor, iar pe toata partea de nord cu parcul Chindiei.

Clădirea are un volum compact, boltă la parter pentru acces şi acoperiş în patru ape. De formă dreptunghiulară, în mijloc este prezent accesul flancat de cele două corpuri de gardă. Turnul clopotniţă era o intrare secundară, accesul principal fiind realizat pe latura de vest.

DB-II-m-A-17237.12 
       

Actualmente clădire reconstruită la scara 1:1 şi care adăposteşte Muzeul Tiparului şi Cărţii Vechi Româneşti. A fost utilizat drept internat scolar particular, local al politiei orasului iar in timpul Primului Razboi Mondial a fost sediu al comandamentului german.

„Casa D. Lupu” este amplasată perimetral pe latura sudică a zidului de incintă a Curţii Domneşti împreună cu o poartă de acces, poarta turnului cu corp de gardă şi poarta dealului de lângă bis. Sf. Vineri. În zona centrală a incintei sunt plasate majoritatea monumentelor – turnul Chindiei, ruinele bisericii paraclis, ruinele palatului, ruinele băii şi biserica „A.M.D.”. Incinta se învecinează la sud-vest cu Calea Domnească şi la sud-est de aleea Coconilor, iar pe toata partea de nord cu parcul Chindiei.

DB-II-m-A-17237.14 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare sistematică 2021

Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte PETRICĂ Florin Gabriel
CÂRCIUMARU Minodora
NĂSTASE Mihai
GRĂJAN Florin
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti IONIŢĂ Adrian
SC Geomathics One SRL DAVID Cornel
2. cercetare sistematică 2020

* IONIŢĂ Adrian
Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte CÂRCIUMARU Minodora
PETRICĂ Florin Gabriel
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti NĂSTASE Mihai
3. cercetare sistematică 2018

* CANTACUZINO Gheorghe I.
* DIACONESCU Petru Virgil
Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte OLTEANU Gheorghe
NĂSTASE Mihai Claudiu
CÂRCIUMAR Minodora
CHEOSEA Felician
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti IONIȚĂ Adrian
Universitatea "Valahia", Târgovişte CĂPRĂROIU Denis
4. cercetare sistematică 2016

* NĂSTASE Mihai Claudiu
Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte OLTEANU Gheorghe
DIACONESCU Petru Virgil
IONIȚĂ Adrian
CANTACUZINO Gheorghe
PETRICĂ Florin Gabriel
CĂPRĂROIU Denis
5. cercetare sistematică 2015

Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte DIACONESCU Petru Virgil
CÂRSTINA Ovidiu
CHEOSEA Felician
NĂSTASE Mihai
OLTEANU Gheorghe
CÂRCIUMARU Minodora
PETRICĂ Florin Gabriel
6. cercetare sistematică 2014

*** * *
Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte "Curtea Domnească" - Târgovişte DIACONESCU Petru Virgil
CÎRSTINA Ovidiu
NĂSTASE Mihai Claudiu
OLTEANU Gheorghe
PETRICĂ Florin Gabriel
CÂRCIUMARU Minodora
CHEOSEA Felician
ILIE Ana
Universitatea Valahia - Târgovişte CĂPRĂROIU Denis
7. cercetare sistematică 2013

* DIACONESCU Petru
* CÂRCIUMARU Minodora
* CĂPRĂROIU Denis
* CÎRSTINA Ovidiu
* NĂSTASE Mihai
* OLTEANU Gheorghe
* PETRICĂ Florin
Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte * *
Universitatea Valahia Târgovişte * *
8. cercetare sistematică 1977

* MIHĂESCU G.
9. cercetare sistematică 1961-1968, 1974, 1976, 1978 1979, 1981, 1984, 1986

1991, 2006

* CONSTANTINESCU Nicolae
* CANTACUZINO Gh.
* MOISESCU Cristian
* THEODORESCU Răzvan
* MIHĂESCU Gabriel
* DIACONESCU Petru
* BARASCHI Silvia
* HEITEL Radu
* MĂRGINEANU - CÂRSTOIU Monica
* OLTEANU Ştefan
* CHICIDEANU Ion
* ZIRRA Vlad
* RĂDULESCU Venera
* SION Anişoara
* ILIESCU Octavian
* ŞTIRBU Constanţa
10. cercetare sistematică 1954

* ZIRRA Vlad
11. cercetare sistematică 1934-1938

* DRĂGHICEANU Virgil
*** * *

Bibliografie
1. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. II, București, 2004, p. 1090, poz.533, http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/dambovita.pdf [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
2. Cantacuzino, Gheorghe, Date arheologice în legătură cu cronologia unor contrucţii ale Curţii Domneşti din Târgovişte, Monumente istorice. Studii şi lucrări de restaurare., II, 3, Bucureşti, 1969 [Publicaţie]
3. Diaconescu, Petru; Olteanu, Gheorghe, Cercetare arheologică (Curtea Domnească - 2006), Valachica, 19, CNM Curtea Domenască Târgovişte, Târgovişte, 2006, p. 368, fig. 1-2, p. 297 [Publicaţie]
4. Cercetarea arheologică a habitatului urban târgoviştean, Valahica, XX, Târgovişte, 2007, 193-194 [Publicaţie]
5. Diaconescu, Petre et all, Târgovişte | Judeţ: Dâmboviţa | Punct: Curtea Domnească | Anul: 2014, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2014, Institutul Național al Patrimoniului, 2015, 64-67, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5352&d=Targoviste-Dambovita-Curtea-Domneasca-2014 [Publicaţie]
6. Diaconescu, Petru Virgil, 52. mun. Târgoviște, jud. Dâmbovița - Curtea Domnească, Punct sector A, Cronica cercetărilor aheologice din România, campania 2015, Institutul Național al Patrimoniului, 2016, 94-98, fig. 1, fig. 2. fig. 2/1, fig. 3, fig. 3/1, fig. 3/2, fig. 3/3 , fig. 6, fig. 7, fig. 9/1, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5500&d=Targoviste-Dambovita-2015 [Publicaţie]
7. Diaconescu, Petru, Târgovişte. Structuri urbane în evul mediu (Contribuţia arheologiei), Valachica, 18, 2005, 99-121 [Publicaţie]
8. Constantinescu, N,; Ionescu, C., Asupra habitatului urban de la Târgovişte ante 1394. Repere din vatra Curţii domneşti, SCIVA, 31, 1, 1980, 57-58 [Publicaţie]
9. Ionescu, C., Consideraţii asupra arhitecturii şi urbanismului oraşului Târgovişte în a doua jumătate a veacului al XIV-lea, RMMMIA Târgovişte în a doua jumătate a veacului al XIV-lea, 2, 1983 [Publicaţie]
10. Constantinescu, N., Cercetările arheologice de la Curtea domnească din Târgovişte, Documente recent descoperite şi informaţii arheologice, București, 1987, 69-78 [Publicaţie]
11. Cantacuzino, Gheorghe, Puncte de vedere privind evoluţia Curţii domneşti din Târgovişte în secolele XIV-XVI, SCIVA, 50, 3-4, 1999, 127-154 [Publicaţie]
12. Gioglovan, R., Din problemele istoriei Complexului monumental al Curţii Domneşti din Târgovişte, Valachica, 6, Târgovișțe, 1974, 102 [Publicaţie]
13. Moisescu, Cristian, Prima curte domnească de la Tîrgovişte, BMI, XXXIX, 1, 11-15 [Publicaţie]
14. Constantinescu, N.; Ionescu, C, Asupra habitatului urban de la Tîrgovişte înainte de 1394. Repere din vatra Curţii domneşti, SCIVA, 1, 31, 1980, 53-76 [Publicaţie]
15. Mihăescu, Gabriel, Din istoricul cercetărilor arheologice la Curtea Domnească din Târgovişte, MIA, 2, XVIII, 1986, 14-24 [Publicaţie]
16. Diaconescu, p.; Olteanu, Gh.; Petrică, Fl.; Năstase, Mihai, Curtea Domnească din Târgovişte. Cercetări arheologice 2008-2010, Argessis, XIX, 2010, 109-132 [Publicaţie]
17. Diaconescu, p.; Olteanu, Gh.; Muscă, Tiberiu, Fortificaţiile oraşului medieval Târgovişte. Contribuţii arheologice, HU, 16, 1-2, București, 2008, 91-132 [Publicaţie]
18. Ciocâltan, Adrian, Prope Turco set inter Scismaticos. Conventurile ordinelor mendicante din Ţara Românească (secolele XIV-XVI), HU, 17, București, 2009, 3-23 [Publicaţie]
19. Constantinescu, C. Ionescu, N.; Diaconescu, P.; Rădulescu, V., Târgovişte. Reşedinţa voievodală (1400-1700). Cercetări arheologice (1961-1986), Târgovișțe, 2009 [Publicaţie]
20. Căprăroiu, Denis, Oraşul medieval în spaţiul românesc extracarpatic (sec. X-XIV). O încercare de tipologizare a procesului genezei urbane, II, Târgovişte, 2014, 200-211 [Publicaţie]
21. Olteanu, Gheorghe, Târgovişte | Judeţ: Dâmboviţa | Punct: Curtea Domnească | Anul: 2018, Cronica cercetărilor aheologice din România. Campania 2018, Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, 2019, 207-216, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6231&d=Targoviste-Dambovita-Curtea-Domneasca-2018 [Publicaţie]
22. Diaconescu, Petre et all, Târgovişte | Judeţ: Dâmboviţa | Punct: Curtea Domnească | Anul: 2013, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2013, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2014, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5208&d=Targoviste-Dambovita-Curtea-Domneasca-2013 [Publicaţie]
23. Diaconescu, Petre et all, Târgovişte | Judeţ: Dâmboviţa | Punct: Curtea Domnească | Anul: 2016, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2016, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2017, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=5699&d=Targoviste-Dambovita-Curtea-Domneasca-2016 [Publicaţie]
24. Petrică, Florin Gabriel, 51. Târgoviște, jud. Dâmbovița. Punct: Curtea Domnească din Târgoviște, Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2020, Institutul Național al Patrimoniului în parteneriat cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Centrul de Cercetare a Patrimoniului și Istoriei Socio-Culturale, București, 2021, 278-285, https://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=6603&d=Targoviste-Dambovita-Curtea-Domneasca-din-Calea-Domneasca-2020 [Publicaţie] (sursa fişei de sit)
25. Năstase, Mihai, Fișă analitică de evidență, Târgovişte, 2020 [Fişă de sit]
26. Petrică, Florin Gabriel, Fișă sit arheologic "Ansamblul medieval de la Târgovişte - Curtea Domnească din Calea Domnească", Târgoviște, 2020 [Fişă de sit]
27. Cîmpeanu, Andrei, Fișă analitică de inventariere "Ruinele bisericii paraclis", 2020 [Fişă de sit]
28. Petrică, Florin Gabriel, 84. Târgoviște, jud. Dâmbovița Punct: Curtea Domnească din Târgoviște, Sector C - incinta bisericii Sf. Vineri, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2021, 2022 [Publicaţie]
 
Fotografii sit

Scroll