Biserică de plan tronconic, ridicată în 1654, de Mirco, mare căpitan al lefegiilor sârbi în vremea lui Constantin Şerban de unde si celalalt nume al Bisericii Sf. Nicolae (Simuleasa) – Biserica Sârbilor. Lucrările au început în iunie 1654 şi s-a terminat în noiembrie al aceluiaşi an. Nicolae Coj, fiul ctitorului a înzestrat biserica în 1698 cu un „Minei”. În anul 1800 a fost reparată de Sima Bucşenescu, care o zugrăveşte, îi reface acoperişul, clădeşte amvonul şi clopotniţa. Alte reparaţii s-au făcut bisericii în 1863 de către o anume Sultana Simuleasa, probabil fiică a ctitorului din 1800, de la care provine numele adăugat hramului.