Informaţii despre sit
Localizare   Afişează pe harta României *
Cod RAN   4972.04
Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice) Lista Monumentelor Istorice din 2010   AB-II-a-A-00379
Nume   Conacul Teleky de la Ţelna
Județ   Alba
Unitate administrativă   Ighiu
Localitate   Ţelna
Reper   Ansamblul conacului Teleki este amplasat în partea superiorară a satului Ţelna, pe malul drept al pârâului Valea Ţelnei, aproximativ pe direcţia nord-sud, în aval de confluenţa dintre Valea Ţelnei şi Valea Mică a satului.
Reper hidrografic - nume   Valea Ţelnei
Reper hidrografic - tip   pârâu
Forma de relief   câmpie
Categorie   locuire
Tip   aşezare civilă
Stare de conservare   bună / 23.04.2019
Riscuri antropice   Afectare parţială: 2 / 23.04.2019
Regim de proprietate   privată
Proprietar   privat
Data ultimei modificări a fişei   10.03.2023
 
Componente în cadrul sitului
Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Atestare documentară Descriere/ Observații Cod LMI
Conac  Epoca modernă (sec. XVIII-XXI)   1732 

Conacul a fost construit în stil medieval transilvănean, cu multe elemente aparţinând barocului târziu vienez şi decoraţiuni cu temă viticolă. Zidurile, cu o grosime cuprinsă între 75 şi 90 cm, bolţile arcuite ale beciului şi a deschiderilor de la pridvor, cu multe elemente de tâmplărie originală alături de curtea imensă pavată cu piatră de râu îi sporesc valoarea arhitecturală şi istorică.
Accesul în conac se face din curtea amplasată în partea de vest, printr-un pridvor iluminat cu mai multe deschideri de dimensiuni mari sub forma de fereastră, de unde se intra în apartamentele interioare.
Partea veche a conacului, cu dimensiunile de cca. 10,80 m x 32,20m, are un singur nivel – parter şi un subsol sub formă de pivniţă. Parterul este compus dintr-un pridvor pe latura de vest, prevăzut cu un foişor la intrarea sudică, un apartament din trei camere legate între ele, două apartamente cu două camere şi unul cu o cameră, toate cu acces în pridvor.
La o dată ulterioară pe latura sudică a conacului a fost amenajată o terasă, cea ce a impus prelungirea intrării în beci cu cca. 5 m, sub care au fost amenajate două anexe cu rol de depozit. În partea opusă recent au fost amenajat un acces direct de la etaj la subsol şi spaţii sanitare. La subsol conacul dispune de o impunătoare pivniţă, unde proprietarii îşi păstrau vinurile şi pălinca făcută pe domeniu. Pivniţa cu boltă, realizată din piatră locală se întinde pe toată lungimea clădirii, cu acces din exterior pe ambele capete.

AB-II-m-A-00379.01 
clădire  epoca modernă (sec. XVIII)        
Pivniţă şi anexe  Epoca modernă (sec. XVIII)   1774 

În partea sudică a conacului sunt amplasate anexele formate din: hambare pentru depozitarea cerealelor, atelierul de dogărie, depozitul unde se păstra teascul şi uneltelor de lucru, şopronul unde se tescuiau strugurii, prevăzut în pământ cu un rezervor îngopat unde se scurgea mustul, crama şi casa de oaspeţi. După cum mărturiseşte inscripţia săpată pe frontonul de deasupra intrării, la 1784 Teleki József., fiul lui Teleki László a construit actuala cramă în versantul dealului sub formă de “U”. Crama cu următoarele dimensiuni: 150 m lungime, 6 m lăţime şi o înălţime de 3 m, a fost săpată în coasta muntelui şi fost zidită cu piatră locală. La cele 10-110 C şi o umiditate de aproape 100%, pivniţa oferă condiţii ideale pentru păstrarea şi maturarea vinurilor, fiind renumită pentru vinurile „Fetească Regală” şi „Muscat Otonel”, produse aici.
Trebuie menţionat faptul că pivniţa la rândul ei este înconjurată la exterior cu o altă galerie de dimensiuni mai mici, destinată drenării apelor din pânza freatică şi a celor de infiltraţie.
Clădirea cunoscută sub numele de Casa de oaspeţi, are două nivele; la parter sunt trei încăperi, din care astăzi una este amenajată ca sală de degustare. O sacră exterioară duce la etaj, la un foişor din lemn susţinut de stâlpi de unde se intră în două încăperi, utilizate de către mama sa (Teleki Eszter) ca reşedinţă pe timpul vieţii.

 
 
Cercetare
  Tip An Observații Instituția Nume Prenume
1. cercetare supraveghere 2015

SC Capitel Proiect SRL MIRCEA Gligor

Bibliografie
1. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis/16/07/2004, Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004, vol. I, București, 2004, p. 50-51, poz. 601-603 [Ordin MCC] (sursa fişei de sit)
2. Fehervari, Matei, Călăuza oraşului Alba Iulia şi a Jud. Alba, Alba Iulia, 1934, 37 [Publicaţie]
3. Pascu, Ștefan, Izvoarele răscoalei lui Horea, Seria Izvoare Narative, I, București, 1983, 220 [Publicaţie]
4. Mircea, Gligor, 2016 [Fişă de sit] (sursa fişei de sit)
 
 
Scroll